Știrile săptămânii: „Ţara moartă”, cel mai de succes documentar românesc al anului 2017, disponibil pe DVD; Inscrie-te la Academia de Film CINEIMPACT inainte de 1 Iulie și poți fi unul dintre câștigători; RETROcedările One World Romania; Unul dintre cei mai radicali regizori ai cinematografiei maghiare contemporane, Kornél Mundruczó, revine pe ecrane cu „Luna lui Jupiter”, din 15 iunie în cinematografele din România; SFR 2018: cifre și realizări – Premiere sold out, evenimente speciale și invitați de marcă la SFR 9; „Chipuri, locuri”, de Agnès Varda şi JR, un imn adus bucuriei de a trăi, o lucrare complexă; Retrospectivă Andrei Ujică la Ceau, Cinema!; AGERPRES a prezentat la Madrid filmul „Marea Unire – România, la 100 de ani” și expoziția de fotografie România: Evoluție; „Câteva conversații despre o fată foarte înaltă” de săptămâna viitoare în cinematografe; Sunt ceea ce am învățat să fiu, un documentar tulburător despre impactul educației în viața copiilor noștri.
„Ţara moartă”, cel mai de succes documentar românesc al anului 2017, disponibil pe DVD
„Ţara moartă”, realizat de Radu Jude, cel mai de succes documentar românesc al anului 2017, este disponibil acum pe DVD.
Pachetul include filmul, cu subtitluri în limba engleză, trailerul oficial și spoturile de promovare ale Festivalului de Teatru Tânăr de la Sibiu.
DVD-ul poate fi găsit în rețeaua librăriilor Cărturești, dar și online pe cărturești.ro.
„Țara moartă” este un eseu documentar compus din mai mult de 500 de fotografii dintre cele peste 8.500 ale colecţiei Costică Acsinte, texte de Emil Dorian şi fragmente din coloana sonoră a filmelor de propagandă din anii ’30 – ’40.
Montajul documentarului este semnat de Cătălin Cristuţiu, sound design-ul, de Dana Bunescu, iar consilierea tehnică a fost asigurată de Marius Panduru.
Filmul este realizat cu sprijinul lui Cezar Mario Popescu, cel care a descoperit fotografiile lui Costică Acsinte.
Lungmetrajul, care a fost selectat în numeroase festivaluri, având premiera la Locarno anul trecut, s-a bucurat de cronici favorabile, fiind considerat o operă „perfect suspendată între realism şi poezie”, iar Radu Jude, noul „copil de aur al cinematografiei româneşti”.
Producția, pentru care Radu Jude a fost premiat pentru regie la festivalul de film La Orquídea (Cuenca), a fost prezentată, între altele, la BFI London Film Festival, Haifa Film Festival, Vienna Internațional Film Festival și International Documentary Film Festival Amsterdam.
Pelicula a fost vizionată de peste 5.200 de spectatori în cinematografele româneşti.
„Ţara moartă” este o producţie Hi Film şi Fast Film, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi Orange România. Producător este Ada Solomon.
Trailerul oficial: https://www.youtube.com/watch?v=dLTdgbLIyc4
Pagină oficială Facebook: https://www.facebook.com/taramoarta/
Inscrie-te la Academia de Film CINEIMPACT inainte de 1 Iulie și poți fi unul dintre câștigători
Academia de Film CINEIMPACT te invită în cadrul unui program internațional de Art&Social Cinema, dedicat poveștilor vizuale realizate prin intermediul documentarului, care devine un instrument de cunoștere și conștientizare a provocărilor din viața cotidiană. Cu ajutorul metodelor cinematografice și de antropologie vizuală, Academia își dorește să stimuleze inovarea studenților în domeniul filmului documentar, a relației dintre ficțiune și non-ficțiune, precum și în activismul social, astfel încât filmele cu marca Academiei să contribuie la un impact local și global.
În perioada 25 August – 7 Septembrie 2018, timp de 14 zile va avea loc ce-a de-a 4-a ediție a Academiei de Film CINEIMAPCT în Câmpulung-Muscel, areal ales pentru patrimoniul său excepțional, suspendat magic între ruralul old-fashion și urbanul post-industrial.
Dacă ai experiență în regie de film, cinematografie, editare de film, antropologie vizuală, video-art sau activism vizual, atunci te numeri printre candidații eligibili care pot câștiga la finalul Academiei de Vară CINEIMPACT, un grant pentru cel mai bun proiect din cadrul programului.
Cei mai buni 12 aplicanți studenți și profesioniști vor fi invitați să participe la aventura CINEIMPACT, unde vor fi ghidați în explorarea lor cine-productiva de 3 tutori:
- Ger Duizjings – antropolog și realizator de filme documentare experimentale, Prof. Regensuburg Uni, Director al Laboratorului Urban – University College of London;
- Vintilă Mihăilescu – antropolog și membru în juriul unor festivale de film prestigioase, Prof. SNSPA, Coordonator Școală Doctorală;
- Ionuț Pițurescu – cineast si antropolog, cîstigător al premiului Quinzaines des Realisateurs și al selectiei Cinefondation Atelier in cadrul Festivalului de la Cannes 2010/2015, Dr. in Sociologie si Antropologie Vizuală).
Pe parcursul etapelor de cercetare, dezvoltare, producție si post-producție, participanții vor fi inspirați de master-class-urile unor experți invitați.
Toți cei 12 autori ai filmelor rezultate vor fi sprijiniți în construirea unor strategii optime de distribuție pentru proiectele lor de film. „Tipar sau nu/Pattern or not”, unul dintre filmele produse anterior in cadrul Academiei de Film, creat de echipa internațională formată din Dorottya Balczó (regizor și director de imagine) și Andra Nedelcu (regizor și artist vizual), a fost selectat si promovat cu succes în una dintre secțiunile dedicate filmelor de scurtmetraj (SFC) a Festivalului de Film de la Cannes 2016.
Aplicațiile trimise cu cel puțin 5 zile înaintea termenului limită din 5 Iulie vor fi premiate în cazul în care sunt selectate (detalii pe site).
Perioada de Desfășurare: 25 August – 7 Septembrie 2018
Early Bird: 1 Iulie / Regular Deadline: 5 Iulie /Late Deadline: 10 Iulie
Informatii suplimentare: contact@cineimpact.org
Detalii si Înscriere: www.cineimpact.org
RETROcedările One World Romania
În ediția din 2018 a One World Romania am prezentat mai multe documentare decât oricând în trecut, așa că suntem conștienți că mulți dintre voi nu ați reușit să ajungeți la toate filmele bifate în program. Acesta e unul dintre motivele pentru care, până la începerea viitorului festival (15-24 martie 2019), am decis să organizăm o serie de proiecții prin care să vă oferim ocazia de a recupera o parte a selecției.
Cel de-al doilea motiv important al inițierii seriei de RETROcedări OWR îl constituie dorința noastră de a participa la construcția unei culturi solide a filmului documentar în România. Ne dorim să fim prezenți constant, iar RETROcedările OWR se alătură celorlalte programe care se desfășoară pe tot parcursul anului. Țineți aproape, urmează să anunțăm alte proiecte în lunile următoare.
Prima proiecție din serie va fi cea a documentarului „Procesul: Rusia vs. Oleg Sențov” și va avea loc luni, 18 iunie, de la ora 20:00în Sala Bolților de la ARCUB. „Procesul: Rusia vs. Oleg Sențov” spune povestea unui proces-spectacol politic desfășurat în Rusia contemporană care îl are în centru pe regizorul ucrainean Oleg Sențov, fost protestatar în Maidan și opozant vehement al anexării Crimeei de către Federaţia Rusă.
Pentru unii dintre noi e un documentar cu deznodământ cunoscut: știm deja că Sențov execută o sentință de douăzeci de ani de închisoare, sub acuzația de trafic de arme și pregătirea unui atac terorist în Crimeea. Filmul însă ne oferă șansa de a reflecta asupra modului în care funcționează astăzi un sistem represiv, asupra implicațiilor dramatice pentru activiștii politici care aleg să i se împotrivească și asupra responsabilității noastre, a tuturor, de a-i sprijini în acțiunile lor eroice.
Toate încasările obținute din vânzarea biletelor aferente acestei proiecții vor fi donate în contul deschis de Academia Europeană de Film pentru sprijinirea soției și copiilor cineastului Oleg Sențov.
Biletele sunt puse în vânzare pe platforma noilor noștri prieteni de la Eventim și în rețeaua . Programul complet al proiecțiilor este disponibil mai jos.
Preț întreg: 12 RON | Preț redus: 7 RON
Programul complet al lunii iunie
Luni 18 iunie ora 20.00
Procesul: Rusia vs. Oleg Sențov
regie Askold Kurov | Estonia, Polonia, Cehia 2017 | 70 de minute | subtitrări: română și engleză
bilete aici
Vă invităm să contribuiți cu donații proprii pentru Oleg Sentsov la următorul cont:
European Film Academy e.V.
IBAN: DE69 1005 0000 0190 3335 70
BIC/SWIFT: BELADEBEXXX
Reason for payment: Donation for Oleg Sentsov
PLEASE NOTE: EFA cannot issue donation receipts in this special case due to German tax rules!
Marți 19 iunie ora 20.00
Judecătoarea de instrucție
regie Yves Hinant, Jean Libon | Franța, Belgia 2018 | 100 de minute | subtitrări: română și engleză
bilete aici
Poate un documentar să fie un delicios și scandalos film polițist? Poate. Judecătoarea de instrucție Anne Gruwez grădinărește împreună cu șobolanul ei alb, conduce prin Bruxelles un Citroën vechi către birou, unde anchetează când un caz oribil de omucidere, când o dominatoare, când un caz neelucidat pe care îl redeschide cu ajutorul unui cuplu de polițiști cinici parcă descinși din serialele de televiziune. Regizorii Jean Libon și Yves Hinant abordează acest subiect delicat fără solemnitate, dar și fără voaiorism excesiv. În spatele umorului personajelor și a valorii de șoc a multor povești se ascunde însă o meditație asupra nevoii de umanitate și inteligență emoțională în justiție.
Marți 26 iunie ora 20.00
Din adâncuri
regie Pietro Pasquetti, Silvia Jop | Italia 2016 | 79 de minute | subtitrări: română și engleză
bilete aici
Messina e un oraș construit pe ruinele dezastrului. Port de intrare pentru ciuma neagră în Europa, aproape ras de pe fața pământului de multiple cutremure, devastat de bombardamentele aliate, micul oraș sicilian a continuat să-și regăsească energia și sevele undeva în adâncime, ca ciudatul fenomen al strâmtorii care o scaldă: curenți îmboldiți de rotația pământului aduc la suprafață ape de adâncime care poartă cu ele organisme ciudate, rareori văzute pe malurile Mediteranei. Tot aici, partidele tradiționale s-au scufundat în dezastru, iar pe ruinele lor politice au apărut nemaivăzute noi energii: un primar budist înconjurat de o mișcare ecologistă, artiști și activiști cu gânduri utopice. O comedie melancolică impresionistă filmată cu grație estetică și multă chibzuință etică.
Parteneri principali: Programul Statul de Drept Europa de Sud Est al Konrad-Adenauer-Stiftung, ARCUB
Partener: UNHCR România
Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Scena9, Sub25.ro, Liternet.ro, All About Romanian Cinema, Feeder
Unul dintre cei mai radicali regizori ai cinematografiei maghiare contemporane, Kornél Mundruczó, revine pe ecrane cu „Luna lui Jupiter”, din 15 iunie în cinematografele din România
„Luna lui Jupiter”, cel mai recent film semnat de regizorul maghiar cu origini românești, Kornél Mundruczó, intră în cinematografele din România pe 15 iunie. Filmul, care a fost prezentat în competiția oficială a Festivalului de la Cannes în 2017, spune povestea unui refugiat sirian împușcat de un polițist de frontieră atunci când încearcă să intre ilegal în Ungaria.
„Un film ambițios, intermitent, uluitor” (The Telegraph), care „atinge granițele genurilor science fiction și fantasy” (The Guardian).
Titlul filmului lui Mundruczó este inspirat de unul dintre cei patru sateliți ai planetei Jupiter, Europa, luna de gheață în care oamenii de știință văd singurul loc din sistemul nostru solar, în afară de Terra, care ar putea adăposti forme de viață. Ca un tărâm al făgăduinței pentru refugiații sirieni, care lasă totul și fug pentru a găsi un nou acasă, în care să poată trăi liber. „Poate că Aryan a venit să ne salveze, poate să ne condamne sau, pur și simplu, să trăim visul final al refugiaților și, în final, să ne salvăm cu adevărat în stratosferă, departe de sălbăticia, venalitatea și corupția omenirii”, scrie Variety.
Regizor de film, teatru și operă, Kornél Mundruczó, 43 de ani, este una dintre vocile originale ale cinematografiei contemporane din Ungaria. S-a făcut remarcat la Cannes cu filmul „Johanna” (2005), un musical produs de celebrul Béla Tarr, o adaptare a poveștii Ioanei d’Arc, prezentat în secțiunea Un Certain Regard. Succesul internațional de public a venit în 2014, când regizorul a câștigat premiul aceleași secțiuni – Un Certain Regard – cu „White God” (Orașul câinilor), în care Lili, o fetiță de 13 ani, luptă pentru a-și proteja câinele – Hagen.
Kornél Mundruczó a obținut până acum peste 40 de premii, dintre care două la Cannes, unde a avut și șapte nominalizări. A montat spectacole de teatru și operă în Ungaria și în lume , iar din 2009 a înființat compania de teatru Proton Theatre, împreună cu Dóra Büki.
Sinopsis „Luna lui Jupiter”: Un tânăr imigrant este împușcat în timp ce traversa ilegal granița. Rănit și în stare șoc, Aryan descoperă că are o nouă putere: poate levita. Adus într-o tabără de refugiați, este scos de acolo de dr. Stern, curios să-i exploreze și să-i exploateze extraordinarul secret. Cei doi continuă să fugă, aflându-se într-o permanentă căutare de siguranță și bani, urmăriți fiind de Laszlo, directorul furios al taberei. Fascinat de puterile nemaivăzute ale lui Aryan, Stern decide să mizeze totul pe o lume unde miracolele se cumpără pe mai nimic.
Orașele și cinematografele în care va fi proiectat filmul: București (Cinema City Afi Cotroceni, Cinema Elvire Popesco, Cinema Hollywood Multiplex, Cinema Muzeul Țăranului, Cinemateca Union). Constanța și Sfântu Gheorghe (Cinema Cityplex), Târgu Mureș (Cinema Arta 3D, Grădina de vară), Cluj (Cinema Victoria), Timișoara (Cinema City Timișoara Shopping City), Oradea (Cinema Palace) și Iași (Ateneul Tătărași).
Programul va fi actualizat pe www.voodoofilms.ro și pe Facebook VDfilmsdistribution/
Trailer film: https://www.youtube.com/watch?v=YwZ81mvUANU
Filmul „Luna lui Jupiter” este distribuit în România de Voodoo Films, cofinanțat prin Programului Europa Creativă – Subprogramul MEDIA al Uniunii Europene
SFR 2018: cifre și realizări – Premiere sold out, evenimente speciale și invitați de marcă la SFR 9
Ediția a 9-a a festivalului Serile Filmului Românesc a atras peste 8.000 de spectatori la cele peste 30 de evenimente dedicate în exclusivitate filmului românesc. În cele cinci zile de festival, Iașul a găzduit peste 60 de invitați din cinematografia românească.
Festivalul SFR a fost deschis cu o Gală dedicată lui Victor Rebengiuc, în Piața Unirii, unde au participat peste 800 de spectatori. În cadrul Galei au fost omagiați, de asemenea, Luminița Gheorghiu și Stere Gulea, cei cu care actorul Victor Rebengiuc a lucrat pentru filmul Moromeții, proiectat în cadrul galei, pe marele ecran din centrul orașului.
Filmele din cadrul Secțiunii Premiere s-au văzut în Amfiteatrul Palas și au fost proiecții sold out, la care au participat, în total, peste 1.600 de spectatori.
Cel mai mare eveniment dedicat în exclusivitate cinematografiei românești a avut în acest an ca spații-partenere: Ateneul din Iași, Amfiteatrul Palas, Casa de Cultură a Studenților, Tiki Village, Hala FIX.
Ca locație-noutate în acest an a fost spațiul amenajat de la Tiki Village, unde au participat peste 2.000 de spectatori la cele 3 proiecții.
În cadrul zilei dedicate debutanților, Hala FIX s-a deschis pentru public ca un perfect Cinema FIX, unde s-a văzut premiera filmului GOLANI, de Matei Parascan, precum și scurtmetrajele din competiția S’curte la SFR.
Printre evenimentele speciale care au înregistrat cele mai mari cereri s-au numărat concertele celor de la Fără Zahăr și Sukar Nation, precum și proiecția documentarului România neîmblânzită, difuzat sold out la Amfiteatrul Palas.
Irina-Margareta Nistor, CineAmbasaDor SFR, întrebată de Simion Buia
„Cred că a fost o idee grozavă: să fii student la ziaristică și să te apuci să împingi în față filmul românesc, în condițiile în care după ce am mers prin școli ieri la Iași, am constatat că lumea nu prea frecventează cinematografele și că asta ar fi, de fapt, o posibilitate de a-i recuceri, sub o formă sau alta, adică de a-i determina să vină să vadă, mai ales când au de ales dintre atâtea producții și dintre foarte mulți invitați. Problema e că în majoritatea cazurilor, de exemplu cei foarte tineri, nu-i știu pe acești invitați, n-au auzit de actori foarte mari. Și atunci cred că tocmai asta e formidabil: să umpli golul acesta. Și atunci cred că și ei prin asta au trecut inițial, când erau studenți, nici ei nu-i știau, i-au cunoscut pe parcurs și, evident, s-au atașat de toate personajele pentru că, evident, actorul pentru asta există, ca să te cucerească. Și atunci cei care deja au gustat din povestea asta au continuat și au ajuns la ediția a 9-a.”
Simona Bondoc, despre SFR: „Aceste zile au fost ceva extraordinar. După ceea ce am trăit la Serile Filmului Românesc, pot spune că nu credeam că se mai poate trăi așa frumos în România”.
Selecția amplă din toate secțiunile ediției a 9-a a fost realizată de Irina-Margareta Nistor.
Festivalul a fost acompaniat și ajutat de peste 60 de voluntari cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani. Unii dintre voluntari sunt deja la a treia ediție, iar câțiva fac parte deja din Asociația ARTIS, care este organizator al festivalului. Asociația Studenților Jurnaliști este co-organizator și inițiator din 2010 al proiectului, iar în acest an a coordonat voluntarii și activitatea acestora.
Festivalul Serile Filmului Românesc a fost la a 9-a ediție și a fost organizat de ARTIS, în parteneriat cultural cu Ateneul din Iași și co-organizare cu Asociația Studenților Jurnaliști.
„Chipuri, locuri”, de Agnès Varda şi JR, un imn adus bucuriei de a trăi, o lucrare complexă
Documentarul „Chipuri, locuri/ Visages villages”, de Agnès Varda şi JR, care va avea premiera în cinematografele româneşti pe 29 iunie, a fost elogiat de presa străină de specialitate și nu numai ca fiind un film de neuitat, o lucrare complexă, un imn adus bucuriei de a trăi.
Producția, care a fost nominalizată la premiile Oscar 2018, va fi distribuită în țara noastră de microFILM.
„«Faces Places» este un film al bucuriei curate, exuberanța lui este depășită doar de tandrețea lui și de puritatea intenției”, a scris The Washington Post.
Agnès Varda, supranumită „bunica Nouvelle Vague”, şi fotograful şi muralistul JR sunt coregizorii „Chipuri, locuri”, road-movie considerat de revista Rolling Stone „cel mai seducător documentar al anului 2017”.
În viziunea publicației The Guardian, documentarul „cu subiecți calzi și minunați, vorbește despre procesul de creație artistică, însă nu vrea să distrugă magia în totalitate. Veterana realizatoare face un studiu aproape perfect al chipurilor și locurilor”.
Pe de altă parte, New York Times a caracterizat documentarul drept o călătorie în prezent, în care cei doi aruncă priviri către trecut. „O lucrare complexă, puternică și radicală. «Chipuri, locuri» este de neuitat”.
The Wrap a subliniat că filmul este „un capitol uman, amuzant și emoționant în etapa de documentar a lui Varda”.
„Un imn adus bucuriei de a trăi. Nu este doar un film frumos, ci o experiență totală”, a punctat Corriere Della Sera, iar Indiewire a scris că este „emoționant, amuzant, optimist, per ansamblu – minunat”.
Aparţin unor generaţii diferite – Varda, „cineastul fără vârstă”, cum a numit-o Variety, a împlinit recent 90 de ani, iar JR are 35 – însă sunt suflete pereche, împărtăşind pasiunea pentru imagini şi maniera în care sunt create, prezentate şi transmise mai departe.
„Varda și JR se tachinează în conversații și idei fantastice. Doar privindu-i te simți mai tânăr”, a mai scris Variety.
Cei doi călătoresc prin mai multe sate din Franţa, în camioneta lui JR transformată în studio foto, întâlnesc localnici, le descoperă poveştile şi le transformă portretele în imense fotografii murale. Le expun pe case, hambare, faţade de magazine sau trenuri şi scot la iveală umanitatea subiecţilor şi pe cea proprie.
„Oamenii reacționează mereu favorabil la vederea propriei reprezentări și a felului în care imaginile enorme îmbunătățesc împrejurimile”, a remarcat The Hollywood Reporter.
Varda spune că este „un film de pace”, în timp ce Paris Match consideră că cei doi, împreună, creează „magia”.
Lungmetrajul documentar a avut premiera la Festivalul de Film de la Cannes 2017, unde a fost recompensat cu două premii – L’Oeil d’Or şi Palme de Whiskers.
Pelicula a fost prezentată în numeroase festivaluri și a obţinut premiul publicului la Toronto, a fost recompensată cu trofee ale Asociaţiilor Criticilor de Film din Toronto, San Francisco, Los Angeles şi New York, precum şi cu cel al Societăţii Naţionale a Criticilor de Film (National Society of Film Critics).
În plus, producția a fost desemnată cel mai popular documentar la Vancouver IFF şi cel mai bun film la Haifa IFF. Pelicula a primit trofeul Lumière la categoria documentar, dar şi două nominalizări la premiile César 2018 – pentru cel mai bun lungmetraj documentar şi cea mai bună muzică originală (Matthieu Chedid).
„Chipuri, locuri” este scris, regizat şi comentat de Agnès Varda şi JR.
Filmul este o coproducţie Ciné Tamaris, Social Animals, Rouge International, Arte France Cinéma, Arches films, cu sprijinul Canal +, Arte France, Le Pacte şi Cohen Media Group.
Trailerul filmului poate fi văzut aici: http://bit.ly/2oONyWq
Retrospectivă Andrei Ujică la Ceau, Cinema!
Andrei Ujică, unul dintre cei mai apreciați reprezentanți ai Noului Cinema Nonficțional din lume, va fi omagiat printr-o retrospectivă la cea de-a cincea ediție a Festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc între 19 și 22 iulie la Timișoara și Gottlob.
Regizorul va fi prezent la Ceau, Cinema! pentru a prezenta publicului timișorean trilogia sa despre sfârșitul comunismului – „Videograme dintr-o revoluție”, „Out of the Present” și „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” – și pentru a susține un masterclass.
Andrei Ujică s-a născut în 1951, chiar la Timișoara, unde a și debutat ca scriitor încă de foarte tânăr. Absolvent de Filologie, a plecat în 1981 în Germania, unde a intrat în mediul academic, predând teorie literară, filmologie și mediologie, la Universitatea din Mannheim. Între 2001 și 2017, a fost titularul unei catedre de film la Universitatea de Stat de Artă și Design din Karlsruhe, iar între 2002 și 2017, directorul Institutului de Film al Centrului de Artă și Tehnologie Media (ZKM) din Karlsruhe. A devenit regizor de film, încă din 1990.
Realizat în 1992, împreună cu Harun Farocki, „Videograme dintr-o revoluție” („Videogramme einer Revolution”) reconstituie cronologia zilelor 19-25 decembrie 1989, în România, din fragmente filmate de operatori profesioniști și amatori. Filmul a devenit un reper în analiza relației dintre puterea politică și mass-media în Europa, la sfârșitul Războiului Rece.
Cel de-al doilea film al retrospectivei va fi excepționalul poem spațial „Out of the Present” (1995), care va fi prezentat în copie restaurată în cadrul unei proiecții-eveniment, la Grădina de Vară „Capitol” din Timișoara. Filmul îl are în centru pe cosmonautul rus Serghei Krikaliov, care a petrecut zece luni la bordul staţiei orbitale Mir, în timp ce pe Pământ Uniunea Sovietică se destrăma.
Considerat, la unison, de critica internațională drept o capodoperă a filmului de montaj, „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”, al treilea titlu din retrospectivă, a făcut parte din Selecția Oficială a Festivalului de la Cannes, în 2010. Filmul explorează imaginea fostului dictator, de la venirea sa la putere până la Revoluție, folosind exclusiv înregistrări oficiale de arhivă, unele dintre acestea, mai puțin știute sau chiar necunoscute.
În prezent, Andrei Ujică lucrează la un film extrem de așteptat, care face radiografia momentului culminant al beatlemaniei – concertul susținut de Beatles la 15 august 1965, pe Shea Stadium din New York.
Ceau, Cinema! este un festival dedicat filmului european, organizat de Asociaţia Marele Ecran şi Asociaţia Pelicula Culturală.
AGERPRES a prezentat la Madrid filmul „Marea Unire – România, la 100 de ani” și expoziția de fotografie România: Evoluție
Agenția Națională de Presă AGERPRES a prezentat, la Ambasada României în Regatul Spaniei, documentarul video „Marea Unire – România, la 100 de ani”, iar la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene din Madrid, expoziția de fotografie România: Evoluție.
Expoziția a fost inaugurată miercuri, 13 iunie, în prezenţa ambasadorului României în Regatul Spaniei, Gabriela Dancău, a directorului general al AGERPRES, Alexandru Giboi, și a șefului adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene la Madrid, Jochen Müeller.
Ambasadorul român a declarat că fotografiile din cadrul expoziției ne poartă într-o călătorie unică, din punct de vedere istoric, cu personalităţi din România care ne fac mândri de evoluţia statului român.
Alexandru Giboi a precizat că expoziția a călătorit și va călători în mai multe capitale din lume pentru ca românii din diaspora și străinii să se poată bucura de cele mai bune fotografii ale agenției, de evoluția României reflectată de către acestea și de filmul documentar, care, pe lângă realitățile istorice ale României, emoționează prin poveștile de viață relatate.
De asemenea, documentarul AGERPRES, „Marea Unire – România, la 100 de ani”, a fost vizionat, joi, 14 iunie, de către publicul prezent la Ambasada României în Regatul Spaniei.
Expoziţia poate fi vizitată până la 20 iunie 2018, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene din Madrid.
Despre filmul „Marea Unire – România, la 100 de ani”
Documentarul „Marea Unire – România, la 100 de ani” este o invitaţie la o călătorie emoţionantă şi captivantă, trăită şi nu doar povestită de oameni pentru care România înseamnă şi o colecţie de momente istorice importante în naşterea acestui stat. Practic, AGERPRES a mers pe urmele celor care au înfăptuit Unirea: în Basarabia, Bucovina de Nord şi Transilvania, iar urmaşii celor care au pus umărul la reîntregirea ţării deschid culisele celui mai important moment istoric. Prin vocea celor care povestesc, descoperim că suntem o naţiune fără graniţe. România, la 100 de ani aduce cu sine o istorie care continuă să se scrie.
Despre expoziția România: Evoluție
Expoziția de fotografie, numită România: Evoluție, cuprinde imagini ce fac parte din arhiva AGERPRES, care reflectă viața cultural-artistică, politică și sportivă a țării, dar și câteva fotografii din arhiva Associated Press. Expoziția cuprinde și cele mai bune fotografii realizate în ultimul timp de către fotoreporterii AGERPRES, care ilustrează evoluția României. Totodată, AGERPRES a realizat și un album cu același nume, o ediție specială pentru Centenarul Marii Uniri, care conține 100 de fotografii din România, grupate în trei capitole: Arhivă, Revoluție, Evoluție.
„Câteva conversații despre o fată foarte înaltă” de săptămâna viitoare în cinematografe
Câteva conversații despre o fată foarte înaltă, debutul în lungmetraj al regizorului Bogdan Theodor Olteanu, cu Silvana Mihai și Florentina Năstase în rolurile principale, va intra pe data de 22 iunie în cinematografe din București, Brașov, Baia Mare, Botoșani, Constanța, Cluj Napoca, Craiova, Gura Humorului, Pitești, Târgu Mureș, Lugoj, Odobești, Onești. Filmul va mai călători pentru proiecții speciale la Timișoara și Arad. La Sibiu va ajunge în cadrul TIFF Sibiu, duminică, 24 iunie, la Teatrul Gong.
La București filmul va avea două avanpremiere la Cinema Elvire Popesco, ambele în prezența echipei filmului, săptămâna viitoare. O primă avanpremieră, girls-only, la care nici măcar regizorul filmului nu va avea acces, va avea loc marți, 19 iunie, de la ora 18.45. A doua avanpremieră va avea loc miercuri, 20 iunie, de la ora 20.30, la Cinema Elvire Popesco.
O fostă în comun, un album de fotografii, câteva conversații online, o cafea și o vizită. Două fete contruiesc din bucăți începutul unei povești de dragoste. Dar pe măsură ce se apropie trebuie să înfrunte lucrurile care le despart. Trailer oficial: http://bit.ly/CatevaConversatiiTrailerRO
În Câteva conversații despre o fată foarte înaltă apar doar trei băieți. Întrebat despre asta, regizorul Bogdan Theodor Olteanu răspunde: „E (un film) doar cu personaje feminine pentru că ne uităm la o lume în care bărbații ajung mai degrabă rar. În intimitatea unui cuplu de fete prezența bărbaților e mai curând un accident decât o regulă. Nu e un manifest. Sigur că cinemaul românesc se învârte excesiv în jurul personajelor masculine, sigur că femeile sunt de cele mai multe ori decor vivant. Dar nu știu în ce măsură regizorii sunt misogini sau doar reprezintă fidel ce văd în jur sau ambele. E o discuție. Nu mi-am propus să scriu și să filmez fără băieți. Doar nu a existat vreo situație în care ar fi fost buni la ceva.” Ziarul Metropolis
Filmul Câteva conversații despre o fată foarte înaltă este lungmetrajul de debut al celor două actrițe principale, Florentina Năstase și Silvana Mihai. Scenariul este semnat de Bogdan Theodor Olteanu, împreună cu Ana Ivan și Denisa Niță. Directorul de imagine Mihai Marius Apopei este și el la primul lungmetraj, la fel și scenografa Alexandra Panaite sau designerul de sunet Mihnea Bogos.
Filmul a avut premiera mondială în cadrul celei de-a 17-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania și va avea premiera internațională la cea de-a 72-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Edinburgh (20 iunie – 1 iulie, 2018), în cadrul secțiunii European Perspectives.
Filmul va avea premiera pe marile ecrane pe 22 iunie, distribuit de Transilvania Film.
Sunt ceea ce am învățat să fiu, un documentar tulburător despre impactul educației în viața copiilor noștri
România anului 2018. O singură țară, în care însă, se intersectează două lumi paralele. Una în care firescul e ca orice copil să meargă la școală, pentru a primi un minim de educație, iar alta în care școala reprezintă un privilegiu greu, uneori aproape imposibil, de obținut. Sunt copii de aceeași vârstă, dar născuți în medii sociale opuse. Copii ce trăiesc în familii bune și cărora nu le lipsește nimic și copii care nici nu știu ce înseamnă să nu îți lipsească nimic. Diferențele sociale sunt frapante însă toți acești copii ar trebui să aibă ceva în comun: educația.
Iar documentarul „Sunt ceea ce am învățat să fiu” pune accentul pe conștientizarea importanței educației în toate mediile sociale, tocmai pentru a oferi o șansă la normalitate fiecărui copil din România.
„Lucrez cu fundații pentru copii de mulți ani, în special cu Ovidiu Ro și, în lupta de a strânge fonduri, am realizat cât de important este să-ți obligi interlocutorul să facă un exercițiu de imaginație: cum va fi un copil fără educație în adolescență și apoi în maturitate. Astfel încât am hotărât să filmez grupe de vârstă 4-6 ani, 10-14 ani și peste 20 de ani. Câțiva ani mai târziu, am fost sfătuită să mă reîntorc la ei, după 7 ani, și să îi filmez din nou”, explică regizorul Adela Vrînceanu-Celebidachi despre ideea realizării acestui documentar.
„Sunt ceea ce am învățat să fiu” face o paralelă între copiii cu șansă la educație și copiii fără această șansă și cum evoluează ei – sau nu – peste ani, reprezentând un semnal de alarmă pentru societatea românească și consecințele ignorării problemelor cu care ne confruntăm. Consecințele asumării responsabilității vis-a-vis de copiii fără șanse, neasumarea cauzei-efect a sărăciei cu care se confruntă mii și mii de copii în România, dar și educația pe care o oferim copiilor noștri și scăderea nivelului lor de compasiune și sensibilitate față de semenii lor. Fiecare copil prezentat în documentar a fost filmat la un interval de 7 ani distanță, pentru a demonstra cum educația în mediile defavorizate schimbă destine în bine și cum poziția copiilor care au șansa la educație se schimbă sub influența societății în care trăiesc, a prietenilor, iar sensibilitatea lor față de cazurile unor copii sărmani scade.
Trailerul filmului documentar poate fi urmărit aici:
„Sunt ceea ce am învățat să fiu” este regizat de Adela Vrînceanu-Celebidachi, în colaborare cu Liviu Stanciu, și va fi difuzat pe Kanal D, pe 24 iunie 2018, ora 15:30.
Documentarul a fost declarat câștigător la cea de a 16-a ediție a Festivalului Internațional de Film Cult din Calcutta, India și a primit distincția Award of Recognition: Documentary Feature, la Festivalul Accolade Global Film Competition, desfășurat în luna mai 2018.
