Știrile săptămânii: Cea mai frumoasă carte de sărbători: Un băiat numit Crăciun, de Matt Haig apare la editura Nemi; Premiera spectacolului „Eu. Nu contez!” de la Teatrul Elisabeta; Romanul Viaţa lui Kostas Venetis, de Octavian Soviany, tradus în spaniolă; A apărut revista Timpul din octombrie 2016; Arhanghelul Raul, de Ovidiu Eftimie, primul debut românesc în colecția Nautilus SF – record de precomenzi înainte de lansare; Revista Euphorion nr. 3/2016: Femeile scriitoare ale Cercului Literar; Goldberg Show-Facerea lumii şi alte întâmplări – premiera Naţionalului ieşean; VINIL: film și carte la Chișinău; VORPAL – noua colecție de poezie a editurii Nemira, coordonată de Svetlana Cârstean, se lansează la Gaudeamus; Teatrul Evreiesc de Stat – Bucuresti 41 – Tur Retur – avanpremiera si premiera (7 si 8 noiembrie).
Cea mai frumoasă carte de sărbători: Un băiat numit Crăciun, de Matt Haig apare la editura Nemi
Editura Nemi de carte pentru copii publică cea mai frumoasă carte de sărbători: Un băiat numit Crăciun, de Matt Haig, cu ilustrații de Chris Mould și traducere de Veronica D. Niculescu. O poveste care le are pe toate: zăpadă, aventuri, magie, umor, reni, turtă dulce, elfi, spiriduși și un băiat pe nume Nikolas căruia nu-i e teamă să creadă în magie.
Frumos întrețesută printre rânduri, lecția pe care o învață Nikolas și, odată cu el, copiii de toate vârstele care citesc cartea, este că adevărata magie a Crăciunului este magia dăruirii, un dar de care ne putem bucura cu toții.
Plină de înțelepciune și umor, Un băiat numit Crăciun, este deja un clasic în devenire, o poveste neobișnuită și incitantă, scrisă de autorul de succes Matt Haig și minunat ilustrată de Chris Mould.
Drepturile pentru ecranizarea cărții au fost cumpărate de Blueprint și Studio Canal, iar scenariul va fi semnat de Ol Parker.
„Cea mai frumoasă poveste de Crăciun scrisă în ultimele decenii“ Stephen Fry
„Un nou clasic măreț. Amuzant, un pic trist și absolut strălucit. Se pare că, de fapt, știam doar jumătate din poveste.“ Simon Mayo, BBC
„Un ren numit Blitzen și o căciulă roșie puțin cam neobișnuită… această poveste de Crăciun ar putea să-l emoționeze chiar și pe Scrooge.“ The Guardian
„Lectura cărții se aseamănă cu plăcerea de a sta lângă foc într-o zi friguroasă… E cartea perfectă pentru Crăciun din toate punctele de vedere.“ The Independent
Matt Haig, scriitor și jurnalist, s-a născut pe 3 iulie 1975 la Sheffield, în Marea Britanie. Este un scriitor prolific, multe dintre cărțile lui fiind bestselleruri sau în curs de ecranizare. Printre cele mai cunoscute sunt: The Last Family in England (2004), Shadow Forest (2007), Runaway Troll (2008); Umanii (2013; trad. rom. Nemira, 2015), Băiatul Echo (2014; trad. rom. 2015) sau Reasons to Stay Alive (2015). Apărută în limba engleză în 2015, Un băiat numit Crăciun a avut un succes imens, fiind tradusă în peste 20 de limbi și va fi ecranizată de Blueprint și Studio Canal. În 2016 a apărut și continuarea, The Girl Who Saved Christmas, iar autorul a anunțat că lucrează și la un al treilea volum, dar deocamdată a păstrat misterul asupra titlului.
Chris Mould a început Școala de Arte la 16 ani. A câștigat Nottingham Children’s Book Award și a fost nominalizat la Sheffield Children’s Book Award. În prezent locuiește în Yorkshire, este căsătorit și are doi copii. Își iubește munca și-i place să scrie și să deseneze genul de cărți pe care i-ar fi plăcut să le aibă în bibliotecă când era copil.
”Eu nu contez!” – Un ”altfel” de spectacol
“ARTfel acf” vă propune un „altfel” de spectacol având la bază o piesă de teatru inedită semnată de Florin Coman în zilele de 15, 28, 29 Noiembrie la Teatrul Elisabeta din București.
Autorul Florin Coman este un corporatist care se află la prima încercare în zona dramaturgiei. Spectacolul se bucură de o distribuție remarcabilă în care se regăsesc actori consacrați, alături de tineri actori de mare perspectivă. Şi vine cu o surpriză: coloana sonoră live (nai – clasic) cu implicarea extraordinară a unor reprezentanți marcanți ai muzicii simfonice.
Textul prezintă un adevăr de care ne lovim cu toții – un om care începe prin a salva destine, apoi vieți și ajunge să salveze întreaga omenire. Cu toate astea, el nu contează pentru nimeni, niciodată…..
În distribuție:
Marian Râlea, deținătorul premiului UNITER pentru cel mai bun actor, şi Vlad Rădescu, unul dintre cei mai cunoscuți actori de teatru si film, vor juca alternativ rolul principal Iuda.
Alături de cei de mai sus, distribuția este completată de actori cu roluri importante pe scene ca Teatrul National „I.L. Caragiale” din Bucuresti, Teatrul Odeon, Teatrul Masca și Teatrul Evreiesc de Stat. Actori consacrați precum Anamaria Pîslaru, Sorin Dinculescu şi Relu Poalelungi alături de mai tinerii lor colegi: Antonio Tadeusz Mincă, Altan Safta Zecheria, Beatrice Rubică, Sonia Divile şi Ştefan Opreanu.
Regia este semnată de Costel Stoica, un regizor cu o viziune originală și creativă asupra textului lui Florin Coman. Spațiul scenografic este conceput de tânăra scenografă Mirela Maria Niculescu.
Spectacolul este a doua producție importantă din cadrul Turneul național ARTfel după apreciatul concert simfonic de la Ateneul din Bacău din 21 septembrie, este organizat de „ARTfel acf”, o companie tânără care promovează cultura ALTfel și susține generația tânără de artiști talentați. Acest turneu se va desfășura în principalele orașe din țară, iar marele public va asista la spectacole de teatru, concerte simfonice și lansări de carte.
Biletele se găsesc pe www.bilet.ro / www.TeatrulElisabeta.ro, dar și la Casa de bilete a Teatrului Elisabeta.
Pentru mai multe detalii vizitați pagina de facebook: ARTfel acf,https://web.facebook.com/Clubul.ARTfel/ , sau descărcați gratuit de pe „Appstore şi Google play” aplicația: Clubul ARTfel
Romanul Viaţa lui Kostas Venetis, de Octavian Soviany, tradus în spaniolă
Romanul Viaţa lui Kostas Venetis, de Octavian Soviany, apărut în 2011 la Cartea Românească şi în 2013 la Editura Polirom, în colecţia „Top 10+”, a fost publicat recent în limba spaniolă, la Editura Dos Bigotes, în traducerea Doinei Făgădaru.
Romanul va apărea în toamna acestui an şi în limba bulgară, la Paradox Group, în traducerea Vaninei Bojikova.
Viaţa lui Kostas Venetis a fost distins cu Premiul Radio România Cultural, la secţiunea „Proză”, ediţia 2012, şi nominalizat la Premiile revistei Observator cultural şi la Premiul Cartea anului 2011.
Octavian Soviany este autorul romanului Moartea lui Sigfried, laureat al Premiului Național pentru Literatură al Ziarului de Iași, precum și al Premiului Observator cultural, secțiunea Observator Lyceum. Romanul a obținut de curînd Premiul liceenilor în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, ediția 2016.
Cel mai recent roman al autorului, Năluca, a apărut tot la Editura Cartea Românească, şi în ediţie digitală.
Kostas Venetis, care în copilărie a ucenicit într-o mănăstire din Grecia, cunoaşte o spectaculoasă „schimbare la faţă”: invertit demonic, călătoreşte mult – cunoaşte mizeria şi farmecul Istanbulului, pitorescul unui Bucureşti ce aminteşte de atmosfera Principelui, efervescenţa Parisului revoluţionar, splendoarea Vienei şi melancolia Veneţiei – şi întîlneşte oameni din cele mai diferite medii, de la drojdia societăţii la cercurile nobiliare. Pe măsură ce evenimentele se complică, povestea sa, în care violenţa, crima, înşelătoria şi complexele oedipiene se împletesc strîns, capătă accente tot mai întunecate, devenind o mărturie cutremurătoare despre iniţierea întru Rău.
„Cînd păcătosul are revelaţia sacrului, nimic şi nimeni nu-l mai pot întoarce. Cam aşa e şi cu scriitorul: o să vă lingeţi pe degete cu limba română a lui Octavian Soviany, curgătoare, spumoasă, arhaică şi nervoasă, o să chefuiţi şi o să suferiţi odată cu personajele lui retro şi cu pasiunile lor sfîşietoare în cel mai savuros roman de epocă din literatura română recentă.” (Alexandru Matei)
Născut în 1954, la Braşov, Octavian Soviany a debutat în 1983, la Editura Dacia, cu placheta de versuri Ucenicia bătrînului alchimist. Scrie poezie, romane, piese de teatru şi lucrări de critică literară. La Editura Cartea Românească a mai publicat volumele de versuri Dilecta (2006) şi Călcîiul lui Magellan (2014), precum şi romanul Arhivele de la Monte Negro (2011).
A apărut revista Timpul din octombrie 2016!
Revista de cultură contemporană TIMPUL vă aduce în atenție numărul lunii octombrie 2016.
Nr. 211 al revistei va fi disponibil în scurt timp în toată țara prin rețeaua de distribuție Inmedio, rețelele de librării Humanitas, Cărturești (București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov) și Librarium (Timișoara, Cluj și Iași) și în format digital pe elefant.ro. Online, pe www.revistatimpul.ro, se regăsesc articolele din arhivă, precum și articolele ediției curente. Pentru a fi la curent cu toate noutățile, vă recomandăm să accesați și pagina de facebook a revistei TIMPUL și să vă abonați.
În Editorialul din acest număr, Daniel Șandru scrie despre un moment special al evoluției revistei TIMPUL, decernarea de către Președintele României a distincției „Meritul Cultural” în grad de „Cavaler”, categoria „Promovarea Culturii”.
În paginile de Actualitate, Andrei Giurgia relatează despre ediția a IX‑a a „Festivalului Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr” Iași (FITPTI), iar Angelo Mitchievici despre Festivalul Internaţional de Film Documentar Astra, care a avut loc la Sibiu în perioada 17-23 octombrie 2016.
Paginile Focus sunt dedicate volumului 111 scrisori din Paris, de Lucian Raicu. Semnează opinii: Andrei C. Şerban, Ioan Şerbu, Doris Mironescu, Simona Sora și Radu Vancu.
Paginile de Filosofie, coordonate de George Bondor, conțin un dosar dedicat simpozionului Sens și imagine a vieţii, iniţiat de profesorul Ștefan Afloroaei la Academia Română din Iași, cu prilejul sărbătoririi a 150 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii în România. Semnează opinii Ştefan Afloroaei, Adrian Sorin Mihalache și Corneliu Bîlbă.
Din paginile revistei de cultură contemporană TIMPUL (nr. 211/octombrie 2016) vă recomandăm și interviul realizat de Roxana Patraș cu profesorul Mircea Martin, „o lecție simplă, livrată fără ostentație: dacă ai curajul să pornești de la propriul orizont, să definești ceea ce, în ordinea cunoașterii, este cel mai relevant pentru tine, ai șanse mai mari să contezi”.
În pagina Exclusiv, Adina Scutelnicu scrie despre Mina Mond, o apariţie cel puţin la fel de originală ca și exponatele, cu o poveste pe măsură. Din paginile de Artă vă recomandăm și articolul semnat de Maria Bilaşevschi, despre artistul gălățean Florian Doru Crihană, articolul semnat de Oana Maria Nicuţă, despre proiectul Instalart/Obiect/004, expus publicului ieșean în parteneriat cu Asociaţia Design cel Mare, la începutul lunii octombrie, precum și cronica realizată de Cristina Hermeziu despre expoziția lui Felix Aftene la Paris.
Din paginile de literatură, vă recomandăm poemele semnate de Ioana Scoruş, Bogdan-Alexandru Petcu și Emil Brumaru. În paginile de proză, citiți un fragment semnat de Marian Ilea.
Numărul 211 al revistei TIMPUL conține și alte articole, semnate de Simona Preda, Cosmin Ciotloş, Mihai Milca, Stanca Ioana Ursu, Dana Ţabrea, Roxana Patraş, Lavinia Maria Pruteanu, Lucian Dîrdală, Bogdan Călinescu, Stelian Dumistrăcel, Alex Ciorogar, Mioara Anton, Teodora Manea, Dan Pavel și Pr. Constantin Necula.
Arhanghelul Raul, de Ovidiu Eftimie, primul debut românesc în colecția Nautilus SF – record de precomenzi înainte de lansare
Primul debut românesc în colecția Nautilus SF după mulți ani, romanul Arhanghelul Raul de Ovidiu Eftimie, a înregistrat deja un record de precomenzi înainte de lansarea de pe 19 noiembrie, din cadrul târgului de carte Gaudeamus. Cartea este disponibilă pe nemira.ro și fiecare exemplar de precomandă vine cu un autograf de la autor.
Raul, un publicitar din București, nu bănuia că atunci când va muri va ajunge în Iad. Și nici că de acolo se va întoarce pe Pământ nemuritor și cu misiunea de a preveni Apocalipsa: invazia nemuritorilor prin gaura spațio-temporală din gara de la Teiuș.
Între timp, agentul SRI Popescu este trimis să se infiltreze în rândurile nașilor de tren CFR și descoperă că aceștia formează, de fapt, o armată secretă care se luptă cu forțele supranaturale de pe teritoriul României. De la arme cu plasmă la călătoriile cu locomotiva Șoapta lui Zamolxe, prin nodul temporal din gara Brașov și goana după o creatură multidimensională care poate fi cheia salvării omenirii, Raul, Popescu și nașii de tren se confruntă nu doar cu paradoxuri spațiu-timp, ci și cu subfinanțarea cronică ce afectează toate instituțiile de stat, inclusiv pe cele care se ocupă de fenomene paranormale.
Romanul lui Ovidiu Eftimie este un science fiction românesc în care spații banale precum cartierul Pantelimon, gara din Brașov, un birou din Ministerul Transporturilor sau trenul spre Teiuș sunt scene pentru discuții despre călătorii în timp și lupte cu ființe multidimensionale – toate pentru a preveni Apocalipsa. Personajele sunt oameni de zi cu zi: un creativ publicitar, un naș de tren, un politician, un agent, tipologii la care cititorul nu se va mai uita niciodată cu aceiași ochi după ce-i va vedea în acțiune. Umorul și satira autorului vin din familia de scriitori central-europeni ca Borumil Hrabal sau Karel Čapek.
Ovidiu Eftimie (n. 1980) este un jurnalist brașovean. Ca fan al SF-ului, i s-a recomandat să nu mai critice literatura română de gen de pe margine și să facă și el ceva în acest sens, dacă se crede atât de bun. Scriitorii săi preferați sunt Čapek, Hasek și Phillip K. Dick.
„La Uzinele Electroputere Craiova s-a construit în 1980 prima locomotivă diesel-cuantică, considerată o minune a tehnicii și a eficienței la vremea aceea. Întrucât nu avea nevoie de cale de rulare electrică, putea fi folosită pe orice fel de traseu feroviar, atâta timp cât ecartamentul era cel potrivit. Un plin de motorină îi asigura transport în timp de până la două săptămâni față/spate. Generatorul diesel asigura atât mișcarea în planul fizic, cât și încărcarea motorului puls de timp, pentru salturi de mici dimensiuni. Locomotiva s-a stricat de două ori în trecut și o dată în viitor, asta însemnând că România a avut, într-un anumit moment, patru locomotive capabile de călătorie în timp, toate stricate. Aflate pe aceeași linie, locomotivele s-au ciocnit, creând astfel un paradox temporal și numeroase pagube materiale. Din piesele rezultate s-a construit ultima locomotivă a timpului, care se află în mod constant în revizie în depoul București”.
Revista Euphorion nr. 3/2016: Femeile scriitoare ale Cercului Literar
Al treilea număr din acest an al revistei Euphorion propune dosarul „Femeile scriitoareale Cercului Literar” ce a constituit şi tema principală a simpozionului „Actualitatea Cercului Literar de la Sibiu”, ediţia a XIV-a, desfăşurat la mijlocul lunii mai în Sibiu. În cadrul simpozionului „Actualitatea Cercului Literar de la Sibiu” au susţinut comunicări şi o parte dintre semnatarii articolelor din sumar: Aurel Pantea, Maria Cheţan, Carmen Oprişor, Dumitru Chioaru şi Ioan Radu Văcărescu. Încă de atunci, figura centrală a comunicărilor primilor patru semnatari de articole şi a discuţiilor a fost poeta şi traducătoarea Eta Boeriu. Lor li s-a adăugat articolul trimis de Irina Petraş. O comunicare prezentată la simpozion despre altă scriitoare, Ioan Postelnicu, este articolul lui Ioan Radu Văcărescu. Numărul articolelor s-a îmbogăţit cu evocarea activităţii şi operei Vioricăi Guy Marica, care a încetat din viaţă la cîteva zile de la acordarea la simpozion a Premiului „Cercul Literar de la Sibiu”, scrisă pentru acest număr de colaboratorul nostru, criticul de artă Valentin Mureşan. Ar fi fost intersantă o perspectivă asupra creaţiei Olgăi Caba, însă aceasta rămâne pentru un număr viitor. Deoarece, ca în fiecare an, numărul de vară al revistei este rezervat Cercului Literar, am considerat binevenite colaborările semnate de Ion Vartic, care prezintă o scrisoare inedită trimisă de Radu Stanca viitoarei sale soţii, Doti, şi de Ştefăniţă Regman, care scoate din arhivă o parte din corespondenţa dintre Ion Negoiţescu şi Eta Boeriu, Ioana Postelnicu şi Viorica Guy Marica.
Concepţia grafică şi coperta acestui număr sunt realizate de Dan Păun.
Revista poate fi descărcată la acest link.
Goldberg Show-Facerea lumii şi alte întâmplări – premiera Naţionalului ieşean
La Teatrul Naţional ieşean, pe scena Sălii Mari, un eveniment teatral extraordinar, avându-l pe Marcel Iureş în rol principal, este oferit publicului pe 5 şi 6 noiembrie, de la ora 19.00:
GOLDBERG SHOW. FACEREA LUMII ŞI ALTE ÎNTÂMPLĂRI, adaptare de Anca Măniuţiu după Variaţiunile Goldberg de George Tabori, traducere: Alexandru Al. Șahighian
Pe afiş, o echipă artistică de top, care onorează scena ieşeană:
regie: Mihai Măniuţiu; decor: Adrian Damian; costume: Cristina Milea; coregrafie: Andrea Gavriliu; asistent coregrafie: Oana Sandu; muzică originală: Mihai Dobre; light-design: Lucian Moga, Cristian Şimon; asistent regie: Irina Creţu
Distribuţia: Marcel Iureş, Călin Chirilă, Tatiana Ionesi, Livia Iorga, Doina Deleanu, Oana Sandu, Cosmin Maxim, Doru Aftanasiu, Ionuţ Cornilă, Radu Ghilaş, Horia Veriveş, Andrei Andriucă, Diana Beșchia, Iuliana Budeanu, Gelu Ciobotaru, Biatrice Cozmolici, Mariana Dumitrache, Ana Maria Fasolă, Radu Homiceanu, Andrei Iurescu, Alexandra Macovei, Laura Mătiuț, Nicoleta Miru, Sebastian Munteanu, Beatrice Teișanu, Irina Tocănel, Alexandru Torboli
SPECTACOL NERECOMANDAT PERSOANELOR SUB 16 ANI
Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi dedică acest spectacol memoriei victimelor Holocaustului, într-un an în care se împlinesc 140 de ani de la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume, la Iaşi, iar România deţine preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului.
Tabori este singurul dramaturg evreu care a acordat o deosebită atenţie temei Holocaustului pe parcursul câtorva decenii, folosind elemente teatrale post-moderne şi post-dramatice, examinând critic o perioadă în care propria familie a sfârşit tragic, găsind resurse de a recurge la umor pentru a portretiza atât victimele, cât şi călăii, afirmând el însuşi că în fiecare glumă există o catastrofă.
https://www.youtube.com/watch? v=7VP3jvSL3BA
VINIL: film și carte la Chișinău
Igor Guzun (n. 1968) este scriitor şi director al Agenţiei „URMA ta”. Primii 10 ani de jurnalism şi apoi următorii 10 de profesorat la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Chișinău s-au sedimentat în mai multe cărţi şi manuale la care Igor Guzun este autor şi co-autor: „Un ziar în şapte zile” (2007), „Jurnalismul în situaţii de criză” (2010) sau „Interpretarea datelor statistice în jurnalism” (2013).
VORPAL – noua colecție de poezie a editurii Nemira, coordonată de Svetlana Cârstean, se lansează la Gaudeamus
Editura Nemira lansează în această toamnă VORPAL, o colecție de poezie coordonată de Svetlana Cârstean. Vorpalul e arma absurdă, dar eficientă și impecabilă, care apare în poemul Jabberwocky din Alice în Țara oglinzilor. Armă uneori jucăușă și periculos de inteligentă ca Dodiile lui Florin Dumitrescu sau provocatoare și stranie ca Sistemele de fixare și prindere ale Ștefaniei Mihalache – primele două volume din colecție.
Colecția se lansează la târgul de carte Gaudeamus, sâmbătă, 19 noiembrie, de la 14.30, la standul editurii Nemira.
Svetlana Cârstean, coordonatoarea colecției:
„Acum cinci ani scriam că poezia e o Cenușăreasă care se strecoară prin literatura contemporană cu saboții ei de lemn, cumva încercînd să nu facă prea mult zgomot. Astăzi, cînd scrierea și publicarea poeziei au devenit un fenomen în sine în peisajul literar românesc, această Cenușăreasă e mai puțin rușinată de ea însăși, de condiția ei marginală, mai convinsă de forța ei de seducție și schimbare.
Vorpal este arma care apare în poemul Jabberwocky, un poem nonsens, plin de cuvinte-valiză aproape intraductibile, marca Lewis Caroll, precursor al unei întregi direcții poetice, plagiator cu anticipație al esteticii OuLiPo, dacă e să folosim expresia lui François le Lionnais, membru al grupului experimental. Despre înspăimîntătoarea sabie vorpal Caroll însuși spune că e un cuvînt pe care nu-l poate explica, o combinație între verbal și gospel.
Dacă Vorpalul e o armă în mâna cuiva, autor sau cititor, e doar pentru că poezia însăsi e un nonsens tranșant, tăios ca o lamă perfect ascuțită, adesea frumos, adesea incomod, care retează sensuri vechi și reconstruiește sensuri noi ce așteaptă și ele să fie cândva retezate. Vorpalul e arma absurdă, dar eficientă și impecabilă, din mâna Cenușăresei de altădată.”
Dodii, de Florin Dumitrescu e cea mai potrivită carte pentru a deschide o colecție precum Vorpal. A vorbi în dodii atunci cînd stăpînești perfect vorbirea, a răsuci limbajul și a-l întoarce pe toate părțile atunci cînd îi cunoști în detaliu mecanismele, a genera un absurd jucăuș din aceeași materie cu ajutorul căreia ai creat sensuri limpezi ani de zile. Și dacă Vorpal este definiția poeziei ca nonsens tăios, obținut prin tehnici impecabile, atunci Florin Dumitrescu este întru totul semnificativ pentru această identitate a poeziei. (Svetlana Cârstean)
„Dimovian ortodox, Florin Dumitrescu şi-a însuşit de la maestrul său atât arma redutabilă a unei sonorităţi impecabile, lucrată cu minuţie de chiţibuşar al rimei şi ritmului, cât şi ştiinţa de a masca angoasele în ample poeme luxuriante, doldora de obiecte şi detalii care să fure ochiul cititorului. Că-i poezie de dragoste, că este socială sau poezie pur şi simplu pour les raffinés, tot ce iese din mâna lui Florin Dumitrescu sună, consună, amintindu-ne că muzica şi poezia sunt arte înrudite. Iar faptul că el, textierul Sarmalelor Reci, a ales să includă în acest volum poeme-cântece scrise pentru formaţii muzicale este un gest demonstrativ din aceeaşi direcţie pe care îl salut cu bucurie.” Luminiţa Corneanu
Cartea Ștefaniei Mihalache, Sisteme de fixare și prindere, are precizia celor mai sofisticate ecografe de ultimă oră care pot reda cu finețe ce se întîmplă pe dinăuntrul corpurilor, țesuturilor, minților legate între ele prin cordoane nevăzute. Cu simțuri înzecite și puteri nefirești, neînfricată, cinică și hiperprotectivă, așa cum toate fetele devin atunci cînd se transformă în mame, Ștefania fixează în limbaj o aventură greu de formulat, cea a maternității. (Svetlana Cârstean)
„Poemele Ștefaniei Mihalache mi-au amintit de o carte celebră a Orianei Fallaci, Scrisoare către un copil nenăscut: aceste versuri sunt construite dintr-un aliaj aparent imposibil, acela dintre teroarea în fața necunoscutului și o duioșie de neexprimat. Scriitoarea reușește cu subtilitate să evite abordarea radicală, separată a oricăreia dintre cele două senzații. Cartea ei e o capsulă a timpului ce conține un mesaj adresat acelor potențiali Oameni desprinși din aliajul amintit. Vocea acestor poeme este cea a omului aflat în contact cu miraculosul, cu Sacrul în plină desfășurare.” Bogdan-Alexandru Stănescu
Teatrul Evreiesc de Stat – Bucuresti 41 – Tur Retur – avanpremiera si premiera (7 si 8 noiembrie)
Teatrul Evreiesc de Stat anunță avanpremiera și premiera spectacolului eveniment București 41 – Tur Retur în data de 7 noiembrie, respectiv 8 noiembrie. București 41 – Tur Retur realizează o imersie în trecutul capitalei, în cadrul unui tur teatral cu destinația anul 1941, care va începe la Teatrul Evreiesc de Stat (str. Iuliu Barasch, nr. 15) de la ora 18.00. Spectatorii vor circula între locațiile spectacolului (Sinagoga Mare, Liceul Ciocanul) cu un autocar și vor viziona mapping-ul realizat de Les Ateliers Nomad.
Spectacolul va conduce publicul prin istoria Bucureștiul anului 1941 alături de personaje precum Nae Ionescu, Contesa Waldeck, Rabinul Guttman sau Mihail Sebastian.
București 41 – Tur Retur aduce o impresionantă desfășurare de forțe: 4 locații, 2 video mappinguri, 11 actori, 40 de locuri în autocar, totul pe parcursul a aproximativ 4 ore. Spectacolul București 41 – Tur Retur se joacă în regia lui Alexandru Berceanu, după un scenariu original de Andreea Chindriș, Alexa Băcanu și Alexandru Berceanu, cu Anka Levana, Marius Rizea, Liviu Lucaci, Andrei Bibire, Mircea Dragoman, Monia Pricopi, Cristina Cîrcei, Mihai Prejban, Darius Daradici, Viorica Bantaș, Mihai Ciucă și Ștefan Berceanu, invitat special. Echipa artistică este completată de Andrei Dinu (scenografie), Ana Costea (coregrafie), Raluca Burcea (muzica), Emanuel Burcea (Producție muzicală), Les Ateliers Nomad (Video Mapping), Ema Bolintiru (Director de imagine), Adrian Cioflâncă și Anca Tudorancea (Cercetare), Ștefan Crețu (Grafică). Turul teatral va fi ghidat de Andreea Chindriș.
Informații: Locul de pornire în Tur este Teatrul Evreiesc de Stat (str. Iuliu Barasch, nr. 15), unde se joacă atât prima scenă, cât și ultima scenă a spectacolului. Deplasarea între locațiile spectacolului este asigurată gratuit cu autocarul. Pe parcursul deplasării spectatorii vor fi însoțiți de un ghid care va prezenta istoria anului 1941. Nu putem asigura transport pentru spectatorii care doresc să plece pe parcursul turului. În cazul în care vremea permite, spectacolul se va desfășura și în exterior în unele locații, motiv pentru care recomandăm publicului să vină bine îmbrăcat.
Participarea este gratuită. Având în vedere numărul limitat de locuri, spectatorii sunt rugați să facă rezervare la adresa de mail rezervari@teatrul-evreiesc.ro sau la numărul de telefon 0721 313 736. Pentru ca rezervarea să fie valabilă este necesar să se transmită și o adresă de mail sau un număr de telefon, la care să fie confirmată rezervarea.
Spectacolul Bucuresti 41 – Tur Retur este o co-producție a Teatrului Evreiesc de Stat și a organizației Proiect 2 și face parte din proiectul „Tur-Retur 2016-1941 București”, proiect cultural finanțat de Teatrul Evreiesc de Stat și de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în cadrul programului cultural „București – Orașul In-Vizibil”.
