Știrile săptămânii: Poveștile din Pădurea Muzicală continuă la Editura Nemi; Noutate editoriala: „Religie și știință” de Bertrand Russell; Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur.
Poveștile din Pădurea Muzicală continuă la Editura Nemi
„Muzica nu va salva lumea. Dar o va face mult, mult mai frumoasă.” (Cristina Andone)
Editura Nemi pentru copii continuă proiectul Povești din Pădurea Muzicală. Primele titluri care vor apărea toamna aceasta sunt ediția centenară Enescu şi hora razelor de soare, Vivaldi și cele patru anotimpuri și Bach și orga fermecată. Acestea vor fi urmate de Mozart și curcubeul muzical, Beethoven și furtuna de sunete, Chopin și balada stropilor de ploaie, Ceaikovski și dansul notelor de argint, Strauss și valsul rozelor de mai, Poveste muzicală de Crăciun și Paganini și capriciile magice, un nou volum din serie care este în lucru.
Cărțile vor apărea într-un format mare, cartonat, cu ilustrații color realizate de Adriana Gheorghe, Sebastian Oprița și Thea Olteanu. Ediția centenară Enescu și hora razelor de soare este, așa cum îi spune și numele, o ediție specială, realizată cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire. Cartea are în plus o minunată poveste, Dor de doină, un titlu care unește două dintre cele mai frumoase cuvinte din limba română, dor și doină, iar toate cărțile din serie au ilustrații suplimentare, sugestii muzicale și jocuri distractive pentru cei mici.
Primele trei volume sunt la precomandă pe nemira.ro și toate comenzile făcute în perioada 30 iulie și 15 august vor fi însoțite de autograful autoarei. Cărțile vor intra în librării la începutul lunii septembrie.
Colecţia Poveşti din Pădurea Muzicală este o serie de poveşti pentru copii scrise de Cristina Andone, ale căror personaje principale sunt cei mai mari compozitori ai lumii. Cărţile, ilustrate într-un stil original, deja recunoscut printre părinți și copii, de Adriana Gheorghe, Sebastian Opriţa şi Thea Olteanu, îi vor împrieteni pe copii cu muzica clasică, oferindu-le, într-un mod accesibil, informații esențiale pentru cultura lor generală.
„Am vrut să cobor muzica clasică de pe piedestalul aurit al culturii înalte. Să o curăț de praful snobismului, al extazului mimat. Să o democratizez. Să o aduc într-o zonă a firescului, direct pe raftul cu jucării. Am pornit de la ideea că muzica are personalitate; exact acest caracter e ceea ce un copil poate recunoaște spontan, ca pe un brand obișnuit. După câțiva ani de cercetare, am conturat o metodă numită „Audit de Brand Muzical“, pe care am cernut-o în povești prietenoase, cu miez.” Cristina Andone
Noutate editoriala: „Religie și știință” de Bertrand Russell
In aceasta carte mereu actuala, Russell, filosof, agnostic, matematician şi renumit militant pentru pace, ofera un scurt dar profund studiu al conflictelor dintre ştiinţa şi religia tradiţionala din ultimii patru sute de ani. Examinand episoadele in care descoperirile ştiinţei s-au ciocnit cu doctrina creştina sau interpretarile biblice ale epocii, de la Galileo şi revoluţia copernicana pana la descoperirile medicale ale anesteziei şi vaccinarii, Russell indica rasturnarile şi reevaluarile constante ale sistemelor noastre de credinţa de pe parcursul istoriei. In plus, autorul identifica şi acele zone in care inca mai exista controverse asemanatoare intre ştiinţa moderna şi Biserica. Noua introducere a lui Michael Ruse aduce aceste conflicte dintre ştiinţa şi teologie la zi, focalizandu-se asupra unor probleme care au aparut dupa al Doilea Razboi Mondial. Acest volum clasic se adreseaza tuturor celor preocupaţi de filosofie şi religie, precum şi celor interesaţi de gandirea şi scrierile lui Russell.
Astronomilor din secolul al XVII‑lea li s‑a parut ca nu este vorba doar despre simplitate, ca pamantul se roteste cu adevarat si planetele se rotesc cu adevarat in jurul Soarelui, iar aceasta conceptie a fost intarita de opera lui Newton. Dar, de fapt, intrucat orice miscare este relativa, nu putem distinge intre ipoteza ca Pamantul se roteste in jurul Soarelui si ipoteza ca Soarele se roteste in jurul Pamantului. Cele doua sunt doar cai diferite de a descrie acelasi fapt, ca atunci cand spunem ca A se casatoreste cu B sau ca B se casatoreste cu A. Dar, cand ajungem sa ne ocupam de detalii, simplitatea mai mare a descrierii copernicane este atat de importanta, incat nicio persoana intreaga la minte nu s‑ar impovara cu complicatiile pe care le presupune considerarea pamantului drept un corp nemiscat. (Bertrand Russell)
Dupa cum va puteti astepta, filosofii de profesie tind sa nu piarda prea mult timp cu scrierile de popularizare ca ale lui Russell. Insa acestea sunt cele care i‑au adus numerosi adepti si o audienta larga. Erau redactate in mare viteza – putea dicta trei mii de cuvinte intr-o zi, fara sa corecteze un singur cuvant pe pagina, dar si sa anticipeze efortul necesar, incepand o carte de 65 000 de cuvinte cu exact trei saptamani inainte de termenul de predare agreat! Cu toate acestea, cartile sale se dovedeau capodopere de stil, perfect echilibrate, clare si directe, fara sa transmita vreodata condescendenta. Premiul Nobel i‑a fost atribuit in mod just! Si nicio lucrare nu a contribuit mai mult la el decat acest volum: Religie si stiinta. Acesta a aparut in 1935; a fost retiparit de peste 24 de ori si este si acum la fel de proaspat ca atunci. (Michael Ruse)
Bertrand Russell, filosof şi matematician englez, şi-a desfaşurat activitatea academica la Trinity College, Universitatea Cambridge, unde a predat timp de mai mulţi ani. A ţinut de asemenea prelegeri in Statele Unite. Distins cu Premiului Nobel Pentru Literatura in 1950, Russell este autorul mai multor carţi printre care se numara Principia Mathematica, scrisa impreuna cu A.N. Whitehead, Autobiography, in trei volume, şi Mysticism and Logic, ultima publicata la Editura Herald in 2011.
Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur
„Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur” este o cercetare și expoziție a reprezentării erotismului și sexualității în cultura vizuală din perioada comunistă a Epocii de Aur, marcată de politicile lui Nicolae Ceaușescu, care explorează bogatul dialog vizual între multiple aspecte precum: putere, politica pronatalistă, familie, tabuuri, permisivitate, cenzură, ilegalitate, plăceri intime și libertăți. Cercetarea urmărește contextul artistic în legătură cu câteva tipuri de fenomene sociale și politici publice precum cele ale politicilor demografice ale pro-natalității și fertilității. Proiectul este produs de PostModernism Museum și găzduit de Muzeul Municipiului Bucureşti – Muzeul Nicolae Minovici în perioada 1-31 august 2018. Pe 23 august are loc o petrecere tematică în cadrul expoziției.
Producător: PostModernism Museum
Spațiu desfășurare: Muzeul Municipiului Bucureşti – Muzeul Nicolae Minovici, Str. Dr Minovici Nicolae nr. 1
curator: Cosmin Nasui
cercetător istoric: Cristian Vasile
manager proiect: Oana Nasui
expoziție deschisă: 1-31.08.2018
miercuri-duminică 10.00-18.00
expoziție nerecomandată publicului sub 18 ani
lucrările de artă provin din colecția George Șerban și colecția Nasui iar materialele de arhivă din colecția Nasui
Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.
Parteneri: Societatea de Avocați Șerban și Asociații, Muzeul Municipiului București – Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Cineastului Amator
FB event: https://www.facebook.com/events/263327191119886/
Proiectul „Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur” face referire la mai multe tipologii de erotism și viață privată din România. În epoca Ceaușescu au existat schimbări majore în România: modelul familiei monogame, copii nedoriți din orfelinate, combaterea prostituției, explozia chiuretajelor, repunerea în discuție a drepturilor femeii și a egalității sociale, explozia demografică a generației „decrețeilor”.
Astfel, termenii de erotism și sexualitate rămân în continuare conectați cu componente dificile a vieții private și sociale.
Proiectul de față abordează îndrăzneț un segment important, și rămas sensibil, din istoria românească recentă – perioada comunistă din timpul lui Nicolae Ceaușescu, lansând o cercetare curatorială ce urmărește practici sociale și manifestări de viață culturală, cu accent pe mediul urban, la nivel național.
Proiectul se subscrie noilor definiții date de UNESCO patrimoniului imaterial („intangible cultural heritage”), și anume că acesta nu reprezintă doar tradiții moștenite din trecut ci și practici sociale, contemporane sau de istorie recentă, din diferite grupuri culturale din mediul urban și rural (https://ich.unesco.org )
Proiectul propus se regăsește și sub umbrela Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, nr. 26/2008, prin cercetarea extensivă și multidisciplinară în domenii precum istoria artei, cultură vizuală, sociologie, antropologie, medico-juridic, care îi permite să propună procedee de punere în valoare a expresiilor culturale din cadrul modului de viață socio-cultural în comunitățile urbane și rurale din România anilor 1964-1989.
Sunt urmărite paralelismele între tipurile de iconografie create prin intermediul publicațiilor specifice precum Revista Femeia, Revista Săteanca etc. și lucrările de artă din epocă în tipologii precum femeia muncitoare, femeia țărancă, femeia soldat, femeia mamă, femeia activistă. Îngăduirea unei sexualități și vieți private cu elemente de sexualitate anemică a fost controlată și determinată specific de politicile pronataliste. Totuși, într-un același context, a avut loc o masculinizare prin egalizarea diferențelor și schimbare a tipului de sex-appeal feminin și masculin (restricționarea imaginii vizuale până la interzicerea fustei mini sau a purtării bărbii sau pletelor).
Este remarcată referința exemplară specifică și nemaiîntâlnită în alte țări comuniste la cuplul conducătorilor Elena și Nicolae Ceaușescu, de tipul identificării schematice cu bărbatul și femeia alpha (imaginea soției președintelui nu are o iconografie dedicată în alte țări comuniste).
În privința temei, în perioada Epocii de Aur, atenția artiștilor a fost atrasă de zonele permise ale erotismului, conectate fie cu mitologia clasică, antică greco-romană, fie cu cadrul îngăduit de reproducere familială. Reprezentarea erotismului cu tentă mitologică sau făcând apel la teme și personaje clasice apare cu o frecvență mare în reprezentări de scene de gen la artiști.
Reprezentarea zonelor nepermise ale erotismului și sexualității se vor opri asupra câtorva studii de caz printre care: procesul intentat artistului Ion Panaitescu pentru pornografie, având subiectul încercării expunerii lucrările grafice din mapa „13 xilogravuri” din 1982; artistul Adrian Newell Păun, refugiat în SUA din 1980, din motive de orientare sexuală etc.
Expoziția din spațiul Muzeului Nicolae Minovici este alcătuită pe zone:
- a) Curatoriere a arhivele revistelor Femeia, Săteanca, Cutezătorii, Șoimii Patriei, Luminița, Tineretul lumii, Sănătatea, România Pitorească, Îndrumătorul Cultural, Tînărul leninist, Albina, Flacăra, Educație pionierească, Munca de partid – din colecția Nasui. Revistele vor putea fi consultate în cadrul expoziției într-un display curatoriat expozițional dedicat.
- b) Selecție de lucrări de artă cu teme și subiecte relevante ale artiștilor plastici precum: Aurel Bulacu (n.1947), Harry Guttman (1933-2015), Peter Pusztai (n.1947), Mircia Dumitrescu (n.1941), Ion Panaitescu (1936-2013), Nicolae Săftoiu (1935-2017), Dan Erceanu (n.1943), Marcel Chirnoagă (1930-2008), Vasile Socoliuc (1937-2008), Octav Grigorescu (1933-1987), Mihai Rusu (1925-2013), Petru Russu (n.1955), Tiberiu Nicorescu (1927-1995), Florin Mitroi (1938-2002), Sofia Frankl (n.1948), Hildegard Kelepper Paar (n.1937), Henry Mavrodin (n.1937), Marcel Guguianu (1922-2012), Marcel Olinescu (1896-1992), Vladimir Șetran (n.1935), Mihu Vulcănescu (1937-1994), Done Stan (n.1937), George Pătru (n.1946), Dan Stanciu (n.1952), George Apostu (1934-1986), Nicăpetre (1936-2008), Cristian Breazu (n.1943) și Napoleon Tiron (n.1935). Lucrările provin din colecția George Șerban și colecția Nasui.
- c) Selecție curatoriată de diapozitive tematice produse de Studioul Cinematografic Animafilm și de Ministerului Educaţiei şi Învăţământului precum: „Teme de educație moral-cetățenească”, Animafilm, 1983, 70 diapozitive; „Familia, Gradinița și Școala”, 36 diapozitive; „De ce s-au îmbolnăvit Irina și Andrei”, Animafilm, 1979, 30 diapozitive; „Activitatea omului în familie și societate”, 36 diapozitive; „Patrie, Popor, O singură voință”, 1987, 36 diapozitive; „Cerințe ale dezvoltării intensive a industriei în cincinalul 1986-1990, 1985”, 36 diapozitive; „Tineretul viitorul națiunii”, 1987, 36 diapozitive.
- d) Selecție curatoriată de filme documentare ale cinecluburilor de amatori provenite din arhiva „Muzeului Cineastului Amator” din Reșița. Filmele prezentate sunt domeniu public, libere de drepturi de autor și vor fi proiectate în loop în expoziție cu ajutorul unui ecran video.
Proiectul este însoțit de volumul Erotism și sexualitate în Epoca de Aur, pe cale de apariție la Editura PostModernism Museum, 2018
Detalii suplimentare despre cercetare aici
http://www.postmodernism.ro/viata-privata-si-practici-sociale-in-epoca-de-aur/
Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.
Parteneri: Societatea de Avocați Șerban și Asociații, Muzeul Municipiului București – Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Cineastului Amator
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
////
Proiectul „Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur” face parte din DARE, un program de 5 ani de Documentare, Arhivare, Expunere și Revalorificare a artei produsă în România în intervalul 1945-1990, inițiat de PostModernism Museum în 2015. Cercetarea proiectului este folosită ca sursă de documentare pentru studenți – derulăm o colaborare pe termen lung cu Universitatea de Arte București (susținere de seminarii tematice, donații de cărți la bibliotecă etc.) iar în cadrul PostModernism Museum s-au derulat internship-uri cu studenți de la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI) – Facultatea de Litere.
De asemenea, cercetarea rămâne disponibilă pentru partenerii stabili ai solicitantului pentru folosire în proiectele proprii, cum ar fi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Rețeaua Memoriei (sesiuni de comunicări, întâlniri bianuale), Muzeul Județean de Istorie Brașov și cei interesați de subiecte și domeniu.
