Știrile săptămânii: Trei noi volume de versuri la editura Vremea; o nouă apariție la Editura Cartea Românească: America de peste pogrom, roman semnat de Catalin Mihuleac; Unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani islandezi la Polirom: Jón Kalman Stefánsson, videoconferinta cu Elizabeth Gilbert-marti, 7 octombrie, ora 19.00.
Trei noi volume de versuri la editura Vremea
Sfârşitul primei luni de toamnă aduce trei noi volume de versuri la editura Vremea:
Să lăsăm să cadă cuvintele/Laissons tomber les mots. Antologie de poezie/Une anthologie de poésie
Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Ana Trestieni
Volumul bilingv român-francez cuprinde poezii de Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Ana Blandiana şi Ana Trestieni, în traducerea acesteia din urmă.
Că fraza poetică poate imita (şi prin aceasta ea se apropie de arta muzicală şi de ştiinţa matematică) linia orizontală, linia dreaptă ascendentă, linia dreaptă descendentă; că poate urca drept spre cer, dintr-o suflare, sau poate coborî perpendicular spre infern cu viteza întregii ei greutăţi; că poate urma spirala, descrie parabola, sau zigzagul figurând o serie de unghiuri suprapuse. (Charles Baudelaire)
Disponibil aici: http://edituravremea.ro/sa-lasam-sa-cada-cuvintele/laissons-tomber-les-mots
Poezii
Cornel Vladeanu
Cornel Vlădeanu (18 martie 1936-26 decembrie 2000) – poet, absolvent al Facultăţii de Farmacie Bucureşti (1961). A lucrat ca farmacist principal, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Cercetări Chimico‑Farmaceutice (1973‑1990).
A debutat la revista Familia cu poemul „În timp” (1974). A colaborat (cu versuri) la almanahuri literare, revista Săptămâna (serie nouă) – Viaţa Capitalei. Opera literară principală: „Parabolă finală” (Ed. Claret, 1999). Piese de teatru în manuscris: „Cocoşul din oglindă”, „Amazoana cocoşată”.
128 pagini, format 13 x 20 cm, ISBN: 978-973-645-635-0
Disponibil aici: http://edituravremea.ro/poezii––
Poezii
Ovion (Ovidiu Ioniţă)
160 pagini, format 13 x 20 cm, ISBN: 978-973-645-639-8
Disponibil aici: http://edituravremea.ro/poezii
America de peste pogrom, un roman cinematografic şi emoţionant, semnat de Cătălin Mihuleac
Din aceasta saptamina, in toate librariile din tara, un nou roman emoţionant semnat de Cătălin Mihuleac, America de peste pogrom, aparut la Editura Cartea Romaneasca, disponibil si in editie digitala.
Dupa Aventurile unui gentelman bolşevic şi Zece povestiri multilateral dezvoltate, apărute în 2012, respectiv 2010, Cartea Romaneasca va propune romanul semnat de Cătălin Mihuleac: America de peste pogrom – un roman ale cărui file, redate prin tensiunea şi culoarea decupajului filmic, uimesc şi emoţionează pe întreg parcursul lecturii.
America de peste pogrom pledează pentru reconcilierea cu ceilalţi, dar, în primul rînd, pentru reconcilierea cu tine însuţi. Este o invitaţie la înţelegere şi toleranţă, care leagă ingenios sute de destine şi trei oraşe cu istorii fabuloase: Iaşi, Washington D.C. şi Viena.
Romanul evoluează pe două mari planuri aparent divergente. Primul, situat în România interbelică şi bazat pe documente istorice şi pe mărturii de arhivă secretă din epocă, face dezvăluiri senzaţionale despre viaţa social-politică şi convulsiile interetnice din acea perioadă.
Al doilea plan este construit în jurul unei familii de evrei americani din anii 2000, specializată în comerţul cu mărfuri second-hand. O familie fără trecut, în aparenţă, ai cărei membri sînt ghidaţi doar de pragmatismul vremurilor noastre, unde totul – de la haine pînă la idei şi chiar nostalgii – este „la mîna a doua”.
Două femei cu personalităţi excepţionale vor uni cele două planuri, iar cheia poveştii lor, aflată sub semnul unei memorii prodigioase, care aparţine atît raţiunii, cît şi inimii, va fi găsită la final, cînd trecutul se dizolvă miraculos în prezent.
Unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani islandezi la Polirom: Jón Kalman Stefánsson, Între cer şi pămînt
Un nou autor islandez intră în portofoliul Editurii Polirom, după recenta apariţie a romanului Vulpea albastră, de Sjon (Sigurjón Birgir Sigurðsson), autorul multora dintre textele cîntecelor celebrei Björk, nominalizat la Premiul Oscar pentru versurile din coloana sonoră a filmului Dancer in the Dark, regizat de Lars von Trier.
Este vorba despre Jón Kalman Stefánsson, autorul romanului Între cer şi pămînt, publicat în această săptămînă în colecţia „Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), şi în ediţie digitală, traducere din limba franceză de Magda Răduţă.
Cu o sută şi mai bine de ani în urmă, pescarii Islandei ştiau prea bine ce se află între cer şi pămînt: Marea Îngheţată. De-aici încolo, lucrurile erau simple: îţi făceai cruce să nu te prindă furtuna, ieşeai pe mare într-o barcă de şase oameni, aruncai undiţele, aşteptai ca peştele să muşte, trăgeai – de undiţe şi apoi la vîsle –, te întorceai la mal, curăţai peştele, îl vindeai. Aveai apoi ce mînca, aveai cu ce plăti datoria la prăvălia din sat, aveai chiar bani pentru o sticlă de rachiu. Cu Bárður se întîmplă însă că nişte cuvinte îl ucid. Mai rău: îl ucid nişte versuri scrise cu o sută de ani înainte de un poet orb, despre un rai pierdut, pe care pescarul nostru vrea să le înveţe pe de rost şi să le pună într-o scrisoare de dragoste. Cu gîndurile pradă poeziei, flăcăul uită să-şi ia pufoaica atunci cînd iese în larg, iar la întoarcere pescarii sînt mai puţini cu unul: Bárður a murit de frig. Romanul lui J.K. Stefánsson, primul dintr-o trilogie islandeză tradusă entuziast pînă acum în douăzeci de ţări, e însă şi un roman al despărţirii de moarte, al speranţei şi maturizării, care nu înseamnă neapărat resemnare. Prozatorul face din celălalt erou al cărţii, numit scurt băiatul, un personaj ce rămîne multă vreme în mintea cititorilor. Între cer şi pămînt e deopotrivă cartea cerului plumburiu, a mării nemiloase şi romanul băiatului, al drumului său prin durerea de a-şi fi pierdut cel mai bun prieten, în încercarea de a găsi un sens pentru ceva de neînţeles cînd încă n-ai împlinit douăzeci de ani – adică pentru moarte.
„Vorbele au, unele, darul să schimbe lumea şi puterea să ne mîngîie şi să ne şteargă lacrimile. Unele vorbe sînt gloanţe, altele sînt sunete de vioară. Unele ajung să topească gheţurile care ne înconjoară inima, pe altele le trimitem să ne salveze, grăbite, ca pe cohorte de călăreţi, cînd zilele sînt potrivnice şi nu mai ştim dacă mai trăim sau am murit deja.” (Jón Kalman Stefánsson)
„O adevărată descoperire, o revelaţie, o lectură de la care nu vrei să-ţi fie distrasă atenţia, căci fiecare detaliu scăpat e o pierdere.” (Livres Hebdo)
„Între cer şi pămînt este o poveste nemaipomenită, o gură de aer în cele mai întunecate hăuri ale mării.” (Le Monde)
Carte recomandată de Radio România Cultural
Jón Kalman Stefánsson, unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani islandezi, s-a născut la Reykjavík, în 1963. A debutat în 1988 cu un volum de poeme; unul dintre romanele sale, Sumarljós og svo kemur nóttin (Lumină de vară, apoi se lasă noaptea), a primit Premiul Literar Islandez pentru ficţiune. Opera sa a fost de trei ori nominalizată la Premiul pentru Literatură acordat de Consiliul Nordic, printre ai cărui laureaţi se numără Tomas Tranströmer, Sofi Oksanen şi Kim Leine. Între cer şi pămînt este primul său roman tradus în limba română.
Videoconferinta cu Elizabeth Gilbert, autoarea bestesellerului Mananca, roaga-te, iubeste – marti, 7 octombrie, ora 19.00
Vă invităm marţi, 7 octombrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la o Seară Elizabeth Gilbert, prilejuită de o videoconferinţă cu autoarea bestsellerului „Mănâncă, roagă-te, iubeşte“. Romanul „Semnătura tuturor lucrurilor“ este cel mai recent volum al autoarei apărut la Editura Humanitas.
Botanica, explorarea lumii şi dorinţa: acestea sunt temele în jurul cărora şi-a construit Elizabeth Gilbert ultima carte – un mare roman despre un mare secol, al nouăsprezecelea. Extraordinara sa eroină, Alma Whittaker, născută la Philadelphia la începutul anului 1800, studiază plantele, cu precădere muşchiul, şi ajunge astfel să descifreze, independent de Darwin, misterele evoluţiei în lumea naturală. Dacă Alma e prototipul omului de ştiinţă riguros şi lucid, Ambrose, bărbatul de care se îndrăgosteşte, este artistul utopic care crede, asemenea misticului german din secolul al şaisprezecelea Jakob Bӧhme, că Dumnezeu şi-ar fi lăsat, spre binele oamenilor, semnătura, amprenta, marca, în alcătuirea fiecărei plante de pe pământ, astfel că întreaga lume naturală e un cod divin purtând dovada iubirii Creatorului.
Acţiunea romanului, scris într-un ritm alert, pe măsura pasionantelor peripeţii ale trupului şi minţii pe care le înfăţişează, şi populat cu personaje ieşite din comun – aventurieri, misionari, astronomi, căpitani de corabie, genii, nebuni –, se petrece, rând pe rând, la Londra, în Peru, la Philadelphia, în Tahiti şi la Amsterdam.
