Știrile săptămânii: De la inspector vamal, la scriitor de succes, cu milioane de cărți vândute: Bernard Minier și povestea primul său roman: „Înghețat”; Noutate Editura Herald: Stiinta Artei Psihoterapiei – Terapia reglarii afectului si neuropsihanaliza clinica, de Allan N. Schore; Exprimarea emoțiilor și nevoia de siguranță – cele mai bune două principii de parenting, explicate de terapeuta norvegiană Hedvig Montgomery; O noua editie: Cabala Crestina, de Franciscus Mercurius van Helmont, Editura Herald.
De la inspector vamal, la scriitor de succes, cu milioane de cărți vândute: Bernard Minier și povestea primul său roman: „Înghețat”
Bernard Minier, autorul francez care va veni pentru prima dată în România pe 6 iunie, pentru a lansa bestsellerul internațional „Înghețat” publicat de Editura Trei, are o poveste de viață demnă ea însăși de un roman.
O poveste despre cum o pasiune se transformă într-un succes internațional, la 50 de ani, atunci când Minier a devenit cel mai apreciat scriitor de romane polițiste ale genului crime, iar astăzi, după 7 romane scrise, este supranumit de publicația Le Parisien „Stephen King” al Franței și de revista Gala „un maestru al fricii”.
Bernard Minier s-a născut pe 26 august 1960, în Franța, la Béziers, Hérault. A crescut la Montréjeau, la poalele munților Pirinei, acolo unde are loc și acțiunea primelor două romane, „Înghețat” și „Cercul”. A urmat studiile liceale la Gourdan-Polignan, unde tatăl său era profesor, le-a continuat la Universitatea Paul Sabatier din Toulouse și un an în Spania.
Încă de la vârsta de 10 ani a început să citească, fiind pasionat de literatură, în general. Ceva mai târziu a descoperit prin autori precum Michael Connelly, James Ellroy sau Ledesma, genul thriller și a început, la rândul său, să scrie. Un autodidact în acest domeniu, Minier își dezvoltă din ce în ce mai mult această pasiune, până la maturitate, fără însă a face publice poveștile sale. El urmează o carieră în domeniul administrației vămilor, ocupând postul de funcționar vamal principal, iar la vârsta de 50 de ani se hotărăște să trimită un manuscris mai multor edituri.
Primul său roman, „Înghețat” lansat în 2011, își face o intrare senzațională în librării, cucerind publicul francez și aducând inspectorului vamal un succes absolut fulminant. Pe lângă trei premii de specialitate, care îi oferă autorului o recunoaștere națională și un statut de maestru al suspansului în cadrul literaturii de profil, romanul său de debut cucerește și publicul din alte țări și se transformă într-un serial de televiziune difuzat de Netflix și în România.
Vândut în 600.000 de exemplare și tradus în 21 de limbi, romanul „Înghețat” devine, în 2017, scenariu pentru serialul de televiziune cu același nume care, la rândul său, se bucură de o audiență numeroasă la postul de televiziune M6. După succesul înregistrat în Franța, în 2018, NETFLIX SUA cumpără drepturile de difuzare internațională pentru 190 de țări, lansând serialul sub titlul „The Frozen Dead”.
În prezent, Bernard Minier este autorul a 7 romane care s-au vândut în 3 milioane de exemplare.
Autorul francez ale cărui cărți vor fi publicate de Editura Trei în colecția Crime, va veni pentru prima dată în România. Joi, 6 iunie, la ora 19:00 el va lansa romanul „Înghețat” la librăria Cărturești Carusel, în cadrul unui eveniment realizat de Editura Trei în parteneriat cu Institutul Francez din România.
Bernard Minier va participa, de asemenea, la prima ediție a festivalului „Misterele Bucureștiului”, organizat de Muzeul Literaturii Române și celebrul Festival „Quais du Polar” de la Lyon, în parteneriat cu Institutul Francez din România, în cadrul Sezonului România -Franța.
Noutate editoriala: Stiinta Artei Psihoterapiei – Terapia reglarii afectului si neuropsihanaliza clinica de Allan N. Schore
„Dr. Allan Schore, „o figura monumentala in cercetarea psihanalitica si neuropsihanalitica”.
American Psychoanalytic Association
Allan Schore este poate cel mai citat autor in domeniul psihanalizei, dupa Freud. Stiinta artei psihoterapiei este o lucrare deosebit de importanta si actuala, care creeaza un fundament stiintific pentru arta psihoterapiei, detaliind si rafinand perspectiva psihodinamica a teoriei atasamentului. La inceput o lectura aparent dificila, ajunge sa te captiveze pana in punctul in care devine greu sa o mai lasi din mana. Informatiile sunt bogate si sunt reluate gradual, astfel incat se asaza in minte in straturi succesive, rand pe rand, si observi ca, fara alt efort, ajungi la o intelegere tot mai subtila a substratului psihoterapiei. Cu o bibliografie ampla si reprezentativa pentru intregul domeniu, Stiinta artei psihoterapiei este o resursa de neegalat pentru orice student al psihanalizei, in special, si al psihoterapiei, in general, indiferent de nivel si expertiza. Acest prim volum cuprinde capitole despre stiinta psihoterapiei, oferind modele neurobiologice interpersonale ale mecanismului de schimbare in terapie, mai ales cu privire la pacientii cu antecedente de trauma relationala timpurie. Al doilea volum abordeaza stiinta care sta la baza modelului comprehensiv neurobiologic interpersonal al dezvoltarii emotionale si sociale al teoriei reglarii si aplicatiile ei pe scara larga, de la etologie la neurologie pediatrica, de la explicarea teoretica a disocierii patologice si a traumei relationale la cercetarea tulburarilor de personalitate, de la parentaj la asistenta sociala si dreptul familiei.
„O mare parte din cunoasterea terapeutilor, care se acumuleaza odata cu experienta clinica, este implicita, actioneaza la niveluri rapide, inconstiente, sub nivelurile constientizarii, si este exprimata in mod spontan ca intuitie clinica. […] In ceea ce priveste schimbarea de paradigm catre o psihoterapie orientata relational, modelele neurobiologice interpersonale clinice ale schimbarii terapeutice se deplaseaza acum de la emisfera stanga spre emisfera dreapta, dinspre minte spre corp si dinspre sistemul nervos central spre cel autonom.” Allan N. Schore
Dr. Dr. Allan Schore a primit de-a lungul carierei sale spectaculoase numeroase aprecieri, fiind supraintitulat „Bowlby al Americii” si cel mai important expert al lumii in domeniul neuropsihanalizei. Contributiile lui Schore au acoperit domenii diverse si complexe, precum neurostiinta afectiva, neuropsihiatria, teoria traumei, psihologia dezvoltarii, teoria atasamentului, psihanaliza, psihologia clinica, biologia comportamentala, asistenta sociala clinica s.a. Alte lucrari: Affect Regulation and the Origin of the Self, Affect Dysregulation and Disorders of the Self, Affect Regulation and the Repair of the Self, Right Brain Psychotherapy si The Development of the Unconscious Mind.
Exprimarea emoțiilor și nevoia de siguranță – cele mai bune două principii de parenting, explicate de terapeuta norvegiană Hedvig Montgomery
Deși cartea scrisă de psihoterapeuta Hedvig Montgomery și publicată în România la Editura Trei se numește Parentingul magic, ea nu vine nici cu soluții magice, nici cu rețete minune care funcționează de fiecare dată. Ci cu sfaturi extrase din adevăruri simple și profunde care, în stresul vieții cotidiene, pot fi lăsate deoparte, ele însemnând însăși conștientizarea firească a multor răspunsuri și soluții în relația cu cel mic. Și acestea se referă la modalitatea prin care și bebelușii, dar și adolescenții răspund acelorași stimuli interiori: emoțiile și integrarea lor în procesul de creștere, dezvoltare, relaționare cu cei din jur și cu mediul plin de provocări.
Unul dintre cele mai importante aspecte este legat de frica de abandon și de sentimentul de siguranță, iar cea dintâi și cea mai importantă sarcină a unui părinte este aceea de a-și alina copilul, subliniază autoarea norvegiană.
Copiii vin pe lume goi, neajutorați și dureros de vulnerabili. Din clipa în care tragem pentru prima dată aer în plămâni și facem cunoștință cu frigul și lumina noului nostru cămin, sistemul nostru nervos e în defensivă. Teama ne devine tovarăș, ca un fel de setare umană implicită. (…) Așa e viața: frica vine repede, sentimentul de siguranță mai greu”, explicând părinților un lucru absolut esențial, pe care toți adulții îl știu, dar uită să îl folosească precum o măsură, de fiecare dată, în interacțiunea cu copiii.
Ce este siguranța, de ce este pilonul cel mai important în dezvoltarea copilului și cum poate fi creata de părinți, chiar și în cele mai dificile momente?
Montgomery nuanțează acest subiect explicând că cei mici au nevoie de adulți nu doar să le asigure hrana, confortul și principii solide de viață. Ci și să-i consoleze, să-i susțină și, mai ales, să îi accepte cu problemele lor, mici sau mari. „Încă de mici trebuie să aibă sentimente de încredere și de siguranță care le semnalează că sunt la locul potrivit și că se descurcă bine. Și, indiferent ce s-ar întâmpla, că pot apela la voi întotdeauna – că sunteți cei care îi veți înțelege negreșit. (…) Neconsolați, copiii se simt abandonați”, iar rezultatele se vor răsfrânge și vor deveni evidente în comunicarea din perioada tulbure a adolescenței.
Despre această perioadă, pe care niciun părinte nu are cum să o ocolească și care vine cu adevărate provocări, terapeuta spune că este un moment care trebuie înțeles dincolo de manifestările comportamentale. Este acel moment în care intervine oscilația dintre nevoia de independență și cea de siguranță și este o perioadă în care tinerii trebuie abordați cu răbdare și cu compasiune. În primul rând pentru că „în anii adolescenței are loc o reprogramare a creierului, lucru care îi solicită foarte tare pe tinerii noștri adolescenți. Încep să fie distrați, întră în diverse încurcături și resimt o nesiguranță sporită în ceea ce privește calitățile lor și performanțele lor. Își manifestă aceste emoții puternice sub formă de furie și acuzații îndreptate înspre voi ori sub formă de tristețe, extenuare, dureri de stomac. Agresivitatea lor e direcționată fie spre exterior, fie spre ei înșiși.” Deși sunt câțiva ani destul de dificili de trecut și pentru părinți, autoarea, la rândul ei părinte, spune că cea mai mare greșeală pe care o poate face un părinte este să întrerupă contactul, comunicarea și să abandoneze lupta. În schimb, o plimbare în natură, o ceașcă ocazională cu cacao, pălăvrăgeala din mașină și alte activități ce par mărunte le vor tinerilor sentimentul de siguranță, că părinților le pasă și mai ales că sunt disponibili pentru ei să îi asculte.
De aceea, încă din copilărie, părinții trebuie să aibă în vedere faptul că emoțiile sunt indicii, iar copiii trebuie învățați să și le exprime, nu reprime, astfel că atitudini de genul „băieții/fetele mari nu plâng”, „așa te porți de fașă cu alții?”, „nu te purta ca un bebeluș”, nu vor face decât să interzică exteriorizarea emoțiilor și să submineze legătura afectivă dintre părinți și copii.
Ce alte exemple de gestionare a momentelor de criză, împărțite pe etape de vârstă propune Hedving Montgomery, a cărei carte este considerată noua biblie de parenting a țărilor nordice, părinții vor afla în Parentingul magic. Șapte pași simpli pentru o educație reușită a copiilor, la Editura Trei.
O noua editie: Cabala Crestina de Franciscus Mercurius van Helmont
Kabbala denudata, documentul cel mai important al intregii literaturi cabalistice crestine, incepe cu o expunere sistematica a doctrinelor din Zohar, carora Knorr von Rosenroth le adauga pasaje paralele din Noul Testament. Aceeasi tehnica este folosita si in Kabbala crestina (Adumbratio kabbalae christianae), ultimul tratat din Kabbala denudata, care a fost scris de van Helmont si publicat separat datorita importantei sale deosebite in actiunea de convertire a evreilor la crestinism.
Cabala a permis ca unii oameni sa accepte ideea ca profetiile cabalistice referitoare la Mesia si-au aflat deplina realizare in Iisus Hristos; insa Cabala nu este compatibila cu invataturile Bisericii despre Treime caci, prin doctrina [celor zece] sephirot, ea da o interpretare diferita vietii divine. Astfel, spune Ernst Benz, „s-a intamplat frecvent ca, plecand de la iudaism, cabalistii evrei sa faca un pas spre crestinism; insa ei n-au ajuns niciodata la acceptarea totala a dogmelor crestine. Invers, gandirea cabalistilor crestini, plecand de la o perspectiva crestina, a evoluat de o asemenea maniera incat i-a dus la un conflict deschis cu doctrina traditionala a Bisericii lor. In felul acesta, grupurile esoterice de evrei si crestini s-au gasit intr-o zona aflata dincolo de granitele propriilor lor religii”.
Franciscus Mercurius van Helmont (1614-1699)
Alchimist si scriitor flamand, este fiul lui Jan Baptist van Helmont. In 1640 publica opera de pionierat in chimie a tatalui sau, care leaga originile stiintei de studiul alchimiei.
Inca de la inceputurile carierei sale ca fizician, van Helmont a devenit cabalist asociindu-se cu Henry More, care facea parte din grupul filosofilor platonisti de la Cambridge. Impreuna au adnotat traducerile textelor kabaliste ale lui Christian Knorr von Rosenroth. A colaborat cu acesta la traducerea lucrarii lui Boethius De consolatione Philosophiae. Impreuna cu Rosenroth a realizat cea mai completa colectie de texte ebraice reunite pentru prima oara in Kabbala denudata (vol.I in 1677, vol. II in 1684). Colectia aceasta include si lucrarea Kabbala crestina (Adumbratio kabbalae christianae) a lui Van Helmont cunoscuta si sub denumirea de Dialoguri intre un cabalist si un filosof crestin.
In 1667 apare primul sau tratat: Alphabeti veri hebraici brevissima delineation, care dezvolta ideea unui alfabet natural referindu-se la limba vorbita de Adam, pe care Van Helmont o asociaza cu ebraica. A demonstrat ca alfabetul ebraic contine si un ghid de pronuntare asemanator unei notatii muzicale pentru limba si voce.
