Știrile săptămânii: Un gigant al literaturii kenyene: Ngũgĩ wa Thiong’o, Un bob de grîu; Cartea filmului Înainte să te cunosc, acum la Editura Litera; Celelalte poveşti de dragoste, de Lucian Dan Teodorovici, în Polonia; Cartea verii: Puritate de Jonathan Franzen; Povestea de dragoste a actriței Anne Wiazemsky cu regizorul Jean-Luc Godard prinde viață în romanul Un an de studiu; Premiul Jean Monnet pentru Negustorul de începuturi de roman, de Matei Vișniec.
Un gigant al literaturii kenyene: Ngũgĩ wa Thiong’o, Un bob de grîu
Considerat capodopera lui Ngũgĩ wa Thiong’o, romanul Un bob de grîu urmăreşte destinele unui grup de săteni chiar înainte de proclamarea independenţei Kenyei faţă de Imperiul Britanic, în 1963, după revolta Mau Mau. În centrul poveştii se află Mugo, un om bîntuit de un secret teribil. Personajele care-l înconjoară se află într-o strînsă legătură cu momentele importante prin care trece Kenya şi, după cum o arată numele lor, sînt purtătoarele unor simboluri cu o mare încărcătură istorică: bătrînul Warui (rîul), care face legătura între marile etape din evoluţia poporului; Gikonyo (buricul), în care ceilalţi văd cordonul ombilical ce leagă generaţiile între ele, şi nevasta sa, Mumbi, numită astfel după mama simbolică a poporului gikuyu. Mugo însuşi poartă numele unuia dintre cei mai veneraţi profeţi ai comunităţii şi este onorat în roman ca mîntuitor al poporului său. Pe măsură ce ni se dezvăluie destinele întortocheate ale sătenilor, într-o naraţiune în care miturile se împletesc cu trimiteri la personaje istorice reale, sub ochii noştri ia naştere o poveste despre compromisuri inevitabile, prietenii trădate şi iubiri puse la încercare.
Un bob de grîu a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Alexandrei Fusoi, și este disponibilă şi în ediţie digitală.
„Un bob de grîu, romanul în care istoria îşi aduce faptele la viaţă, este o carte născută din echilibru, cu resurse nebănuite, care confirmă cu asupra de măsură calitatea de scriitor a lui Ngũgĩ wa Thiong’o.” (The Guardian)
„Ngũgĩ wa Thiong’o scrie cu pasiune despre fiecare formă sau culoare pe care o ia puterea.” (The Sunday Times)
„Cînd scrii, ar trebui să auzi toate şoaptele, toate strigătele, toate vocile care plîng sau îşi spun dragostea, toate glasurile care-şi urlă ura din negura trecutului.” (Ngũgĩ wa Thiong’o)
Ngũgĩ wa Thiong’o s-a născut în Kamiriithu, Kenya, în 1938. Studiile superioare şi le-a definitivat la Universitatea Makerere şi la Universitatea din Leeds. Primul său roman, Nu plînge, copile, a fost publicat în 1964, urmat în 1965 de Rîul care ne desparte (Polirom, 2014), Un bob de grîu în 1967 şi Petale de sînge în 1977. Diavol pe cruce, publicat în 1980, a fost gîndit şi scris în timp ce autorul său era în închisoare, în Kenya, unde fusese trimis fără să fie judecat, după punerea în scenă de către ţărani şi muncitori a piesei Mă însor cînd vreau eu, scrisă împreună cu Ngũgĩ wa Mirii. În 1986 apărea, în Kenya, romanul Matigari. Ngũgĩ wa Thiong’o a publicat, de asemenea, antologii de proză scurtă şi numeroase eseuri critice. În prezent este profesor la University of California, Irvine.
Cartea filmului Înainte să te cunosc, acum la Editura Litera
Cea mai așteptată poveste de dragoste a anului, Înainte să te cunosc, de Jojo Moyes, este disponibilă în România la Editura Litera!
Carte vândută în peste 6 milioane de exemplare, acum într-o ecranizare de excepție!
Lou Clark știe o mulțime de lucruri. Știe câți pași sunt de la stația de autobuz până acasă. Știe că îi place să lucreze la ceainăria The Buttered Bun și că s-ar putea să nu fie îndrăgostită de iubitul ei, Patrick. Ceea ce Lou nu știe este că e pe cale să-și piardă locul de muncă și că viața ei rămâne normală doar pentru că e, în esență, previzibilă.Will Traynor știe că accidentul de motocicletă pe care l-a suferit l-a făcut să-și piardă dorința de a trăi. Știe că totul i se pare acum insignifiant și lipsit de bucurie și știe totodată și cum să pună capăt acestei stări de lucruri. Ceea ce Will nu știe este că Lou e pe cale să-și facă apariția în lumea lui într-o explozie de culoare. Și nici unul dintre ei nu știe că urmează să schimbe destinul celuilalt pentru totdeauna.
Înainte să te cunosc e o poveste de dragoste pentru generația de azi, despre o iubire neașteptată între doi oameni care nu au nimic în comun. O carte romantică și imprevizibilă, care îi va provoca pe cititori să se întrebe ce e de făcut atunci când, de dragul celui pe care îl iubești, trebuie să-ți sacrifici propria fericire.
„O narațiune ingenioasă, cu personaje încântătoare. O poveste dulce-amăruie despre dragoste și renunțare. O lectură extraordinară.” Daily Mail
De același autor, Jojo Moyes, la Editura Litera, au mai apărut Ultima scrisoare de dragoste și Jertfa iubirii.
Cartea Înainte să te cunosc poate fi găsită în rețeaua Bookstop Litera, în toate librăriile din București și din țară, online pe www.litera.ro și pe www.elefant.ro.
Filmul Înainte să te cunosc/ Me before you [trailer], inspirat de bestseller-ul lui Jojo Moyes, este distribuit în România de Forum Film.
Celelalte poveşti de dragoste, de Lucian Dan Teodorovici, în Polonia
Unul dintre cele mai apreciate titluri semnate de scriitorul Lucian Dan Teodorovici, romanul Celelalte poveşti de dragoste, reeditat în colecţia de bestselleruri a Editurii Polirom, „Top 10+”, va apărea în toamna anului 2017 la Editura Amaltea, în Polonia, în traducerea Radosławei Janowska-Lascar.
Romanul Celelalte poveşti de dragoste a mai apărut în versiune italiană, franceză, germană, bulgară şi macedoneană, după cum urmează: Italia (Aìsara, traducere de Ileana M. Pop), Franţa (Gaïa, traducere de Laure Hinckel), Germania (Horlemann, traducere de Jan Cornelius), Bulgaria (Paradox, traducere de Vanina Bojikova), şi în Macedonia (Ikona, traducere de Ermis Lafazanovski).
Unsprezece poveşti în care dragostea e privită din unghiuri surprinzătoare şi, în acelaşi timp, unsprezece secvenţe ale unui roman construit pe o unică poveste, a unei iubiri ce nu-şi găseşte ritmul. Lipsa comunicării, trădarea, gelozia, angoasele şi aşteptările, toate aceste stări, puse sub semnul superficialităţii lumii contemporane, poartă personajele prin întîmplări şi evenimente stranii, care îşi cîştigă miza doar prin raportarea la întreaga lor istorie.
„Cele unsprezece povestiri din carte sînt, de fapt, îţi dai seama de asta pe măsură ce citeşti, tot atîtea capitole ale unui roman subtil construit, care te prinde şi te captivează. Nu poveştile în sine sînt importante, ci modul cum sînt spuse de acest autor foarte talentat. Teodorovici are ceva din lapidaritatea lui Hemingway, dar şi farmecul unui Salinger. O carte pe care merită s-o citiţi.” (Ştefan Agopian)
„O carte splendidă, una dintre cele mai frumoase pe care le-am citit în ultima vreme.” (Adina Diniţoiu)
Lucian Dan Teodorovici (n. 17 iunie 1975, Rădăuţi) este coordonator al colecţiei „Ego. Proză” a Editurii Polirom şi senior editor al săptămînalului Suplimentul de cultură. Între 2002 şi 2006 a fost redactor‑şef al Editurii Polirom. A colaborat cu proză, teatru şi articole la diverse publicaţii din ţară şi străinătate.
Este autor sau coautor al unor scenarii de film şi televiziune. Volume publicate: Cu puţin timp înaintea coborîrii extratereştrilor printre noi (roman, Editura OuTopos, 1999; Editura Polirom, 2005); Lumea văzută printr‑o gaură de mărimea unei ţigări marijuana (povestiri, Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi”, 2000); Circul nostru vă prezintă: (roman, Editura Polirom, 2002, 2007); Atunci i‑am ars două palme (povestiri, Editura Polirom, 2004); Celelalte poveşti de dragoste (roman, ediţia I, Editura Polirom, 2009; ediţia a II‑a revăzută, 2013); Matei Brunul (roman, Editura Polirom, 2011). Coautor, împreună cu Dan Lungu şi Cătălin Mihuleac, al volumului de teatru Antologia DramatIS (Editura Cartea Românească, 2008). Coautor, împreună cu Florin Lăzărescu şi Dan Lungu, al volumului de povestiri Pas question de Dracula (Éditions Non Lieu, Paris, 2007). Coordonator, alături de Dan Lungu, al volumului Str. Revoluţiei nr. 89 (Editura Polirom, 2010).
Prozele sale au fost publicate în numeroase antologii din ţară şi străinătate.
Volumul Atunci i‑am ars două palme a apărut în traducere germană (Pop Verlag, 2009).
Romanul Circul nostru vă prezintă: a fost tradus şi publicat în S.U.A. (Dalkey Archive, 2009), Ungaria (L’Harmattan Könyvkiadó, 2009), Italia (Aìsara Edizioni, 2011), Spania (El Nadir, 2011), urmînd a fi tradus şi publicat în Bulgaria (Paradox) şi Egipt (Golden Pony).
Matei Brunul a apărut sau urmează să apară în Franţa (Gaïa Éditions/Actes Sud), Bulgaria (Paradox), Ungaria (Libri Kiadó), Polonia (Amaltea) şi Macedonia (Bata Press). Romanul său a obţinut Premiul special al cititorilor „Natalia Gorbaniewska”, în cadrul Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS, Polonia, ediţia 2015. Matei Brunul a obţinut în anul 2012 Premiul literar „Augustin Frăţilă”, Premiul revistei Observator cultural, Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, Premiul pentru Proză acordat de revista Ateneu, Premiul special al publicului la Gala Industriei de Carte din România şi a fost desemnat „Cartea anului” de către revista Contrafort.
Mai multe informaţii pe site-ul www.teodorovici.ro şi pe pagina de autor de pe Facebook.
Cartea verii: Puritate de Jonathan Franzen
Tînăra Purity „Pip” Tyler, protagonista romanului omonim al lui Jonathan Franzen, îşi vede marile speranţe năruindu-se sub apăsarea unei existenţe nesigure.
Săracă, derutată în carieră şi stîngace în relaţiile sociale, singurul ei reper este o mamă fragilă psihic, care trăieşte izolată, sub un nume fals, refuzînd cu încăpăţînare orice referire la trecut şi la tatăl lui Pip.
Cînd i se iveşte ocazia să lucreze pentru Proiectul Rază de Soare, un fel de WikiLeaks specializată în dezvăluirea de secrete cu miză mare, condusă din Bolivia de tulburătorul Andreas Wolf, Pip acceptă bucuroasă, ispitită de promisiunea că-şi va regăsi tatăl.
Şi cum ilustrul Wolf, cel autoproclamat „aducător al luminii”, se îndrăgosteşte de ea, norocul pare să-i surîdă în sfîrşit. Curînd însă, Pip va descoperi că e doar un pion într-o urzeală complicată de secrete şi minciuni, trădări şi răzbunări, iubire, obsesie şi moarte.
Puritate, cel mai recent roman al lui Jonathan Franzen, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom” , în traducerea Iuliei Gorzo.
„Puritate face ceea ce trebuie să facă orice ficţiune: ne împinge să trecem de suprafaţa lucrurilor, să descoperim că iubirea poate să se năruie şi că putem fi trădaţi de propriile convingeri. E fascinant să-l vezi pe Franzen înfruntîndu-şi demonii, care nu sînt doar ai lui, ci ai fiecăruia dintre noi.” (Los Angeles Times)
„Puritate ilustrează felul ingenios în care Franzen îşi construieşte intrigile, talentul său de a conduce haosul vieţii reale spre momente în aparenţă imprevizibile. De la observaţiile rapide la reflecţiile profunde despre compromisurile morale ale jurnalismului, Puritate oferă o serie mereu provocatoare de perspective.” (The Washington Post)
„Franzen a creat o instalaţie de secol XXI, extrem de captivantă şi de provocatoare, inspirată de capodopera lui Charles Dickens, Marile speranţe…” (Booklist)
Jonathan Franzen (n. 1959) a crescut în Webster Groves, Missouri, o suburbie a oraşului St. Louis. A studiat limba şi literatura germană la Swarthmore College şi pe urmă la Freie Universität din Berlin, ca bursier Fulbright. A lucrat în laboratorul de seismologie din cadrul Departamentului de Fizica Pămîntului şi Ştiinţe Planetare de la Harvard. Este autorul a cinci romane – Al 27-lea oraş (1988; Polirom, 2007), Strong Motion (1992), Corecţii (2001; Polirom, 2004, 2011, 2013), distins cu prestigiosul National Book Award şi cu James Tait Black Memorial Prize, Libertate (2010; Polirom, 2011) şi Puritate (2015). A mai publicat două volume de eseuri, How to Be Alone (2002) şi Farther Away (2012), şi unul de memorii, The Discomfort Zone (2006). Este un colaborator constant al revistei The New Yorker şi, din 2012, membru al Academiei Americane de Arte şi Litere.
Povestea de dragoste a actriței Anne Wiazemsky cu regizorul Jean-Luc Godard prinde viață în romanul Un an de studiu
Romanul Un an de studiu, de Anne Wiazemsky, apare în colecția Babel a editurii Nemira, tradus de Doru Mareș. Cartea relatează parcursul inițiatic al unui an petrecut la școala vieții, a iubirii și a cinematografiei: tânăra pe atunci Anne îl cunoaște pe Jean-Luc Godard și astfel intră în fascinanta lume a noului cinema francez.
Un an de studiu desenează pasionant o iubire și o epocă, sfârșitul anilor ’60, când Franța este scena unor importante mișcări politice, ideologice și artistice.
„Într-o zi de iunie 1966, i-am scris o scurtă misivă lui Jean-Luc Godard, pe adresa de la Cahiers du Cinéma, strada Clément Marot nr. 5, Paris, arondismentul 8. În scrisorică-i spuneam că mi-a plăcut foarte mult ultimul lui film, Masculin feminin. Și-i mai spuneam că sunt îndrăgostită de bărbatul din spatele filmului, că da, pe el îl iubesc. Am acționat astfel fără a realiza înțelesul real al anumitor cuvinte.“
Prințesa Anne Wiazemsky s‑a născut la 14 mai 1947 la Berlin. Mama sa este Claire Mauriac, fiica scriitorului François Mauriac, iar tatăl ei este prințul Ivan Wiazemsky, conte Levachov, dintr‑o veche familie nobiliară rusă. Anne a fost actriță, realizatoare de filme documentare și romancieră. La doar optsprezece ani a jucat în filmul lui Robert Bresson Au hasard Balthazar (1966). Fiind căsătorită cu Jean‑Luc Godard între 1967 și 1979, a jucat și în La Chinoise și Week‑end (ambele în 1967). A semnat peste cincisprezece volume, romanul Canines fiind recompensat cu Premiul Goncourt des lycéens în 1993, în timp ce Hymnes à l’amour a primit Premiul Maurice Genevoix în 1996, iar Une poignée de gens a fost laureat în 1998 cu Grand Prix du roman de l’Académie française.
Premiul Jean Monnet pentru Negustorul de începuturi de roman, de Matei Vișniec
Matei Vișniec este laureatul din acest an al Premiului Jean Monnet, oferit de Festivalul „Littératures Européennes” din Cognac, Franța, pentru romanul Negustorul de începuturi de roman, apărut la Editura Cartea Românească, în anul 2013, dar și în ediție de buzunar, în colecția Top 10+ a Editurii Polirom, în anul 2014.
Romanul Negustorul de începuturi de roman a obţinut Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, ediţia 2014, şi a fost nominalizat la Premiile revistei Observator cultural, ediţia 2014, secţiunea „Proză”. De asemenea, romanul a obținut Premiul literar „Augustin Frăţilă”, ediția 2014.
Ediția franceză a romanului a apărut la Jacqueline Chambon, în traducerea lui Laure Hinckel, cu titlul Le marchand de premières phrases. Romanul a mai apărut și în Brazilia, la É Realizações, traducere de Tanty Ungureanu, cu titlul O Negociante de Inícios de Romance.
Decernarea premiului Jean Monnet va avea loc în data de 19 noiembrie, în cadrul Festivalului „Littératures Européennes”, Cognac.
Printre laureații Premiului literar Jean Monnet se numără: Antonio Tabucchi, Arturo Pérez-Reverte, Patrick Modiano, J. G. Ballard, Antonio Muñoz Molina, Erri De Luca, Christoph Ransmayr.
Să nu fiţi uimit dacă într-o bună zi librăriile nu vor mai vinde romane, ci computere concepute să scrie romane, în funcţie de fantasmele dumneavoastră secrete. Absolut nimeni nu va mai fi interesat de cărţile altuia, ne vom citi propriile noastre romane, comandate dispozitivelor personale de scris autoficţiune. Toţi vom fi scriitori. Talentul nu va mai fi un privilegiu. Iar cei mai vanitoşi sau mai frustraţi dintre noi vor încerca, poate, să angajeze şi cîte o fiinţă umană căreia să-i ceară să citească romanele scrise în numele nostru de către softuri sofisticate. Aceşti „cititori de profesie” – ei înşişi scriitori, la rîndul lor – vor fi atît de rari, încît vor cere să fie plătiţi foarte scump, iar uneori, chiar cu preţul vieţii.
Matei Vişniec s-a născut pe 29 ianuarie 1956 în Bucovina, la Rădăuţi. Debutează în 1972 cu poezie în revista Luceafărul şi apoi în volum în 1980 cu culegerea La noapte va ninge (Editura Albatros). Studii de filozofie şi istorie la Bucureşti, unde s-a lăsat însă aspirat de literatură şi a devenit foarte activ în sînul generaţiei ’80. Membru fondator al Cenaclului de luni. A crezut în rezistenţa culturală şi în capacitatea literaturii de a demola totalitarismul, prostia şi răutatea. Mai crede şi astăzi că teatrul, poezia şi romanul pot atenua spălarea pe creier operată de societatea de consum, de mode, de industria de divertisment şi de noile tehnologii care însingurează omul. Din 1987 trăieşte la Paris, unde lucrează ca jurnalist la Radio France Internationale. Într-un fel sau altul, numele său a figurat pe afişe teatrale în peste 30 de ţări. După 1989 a redevenit activ în România prin piesele sale de teatru, jucate pe toate scenele din ţară, şi prin cărţile sale (teatru, roman, poezie).
