-LazOrtansa scrie pe CeFilmeVad despre încercarea lui Michel Gondry de a ecraniza cumva capodopera lui Boris Vian, ”L’ecume des Jours”: ”Michel Gondry a făcut apel la animație, ca efect estetic (de exemplu, în prezentarea platourilor cu preparatele insolite ale lui Nicolas), dar și ca sursă de inspirație (pentru reconstituirea dansului pe jazz „biglemoi” termen folosit în carte de Vian). Ideea forte a lui Gondry este de a face din orice substanță, aliment, mașină personalizată, până la celebrul „pianococktail” un personaj însuflețit! „Spuma Zilelor” din ultima producție este totuși o reușită (adorabil apartamentul lui Colin, loc cheie al filmului: este atemporal, o mixtură de vintage și modernitate!)”
-Piratul Cinefil scrie pe MovieZone despre The Finest Hours (2016): ”Filmul The Finest Hours aduce la viaţă un eveniment real din anii 50, eroismul american ieşind la suprafaţă undeva, într-un orăşel de la marginea oceanului. Atmosfera de epocă se face resimţită de la începutul filmului, când are loc tatonarea romantică, după care se trece la „încălzirea” unei furtuni demne de filme cu dezastre naturale (disaster movies, pentru fanii genului). Să lucrezi la Garda de Coastă în plin sezon al furtunilor nu este cel mai sigur lucru, misiunile de salvare devenind de-a dreptul sinucigașe. Aici întâlnim oameni aflaţi în situaţii extreme: naufragiaţii ce încearcă să supravieţuiască şi salvatorii ce-şi croiesc drum printre valurile furioase ale oceanului, spre ceilalți. În ambele cazuri avem o demonstraţie de forţă a bărbaților care îşi făuresc calea prin determinare.”
–Cristi Mărculescu a fost la TIFF și a văzut câteva scurtmetraje care merită semnalate. Dintre ele, am ales și eu unul, ”O noapte in Tokoriki”, despre care el scrie: ”Pur și simplu delicios. Rural stilizat dar cu esențele țărănesc-adolescentine intacte, un film cu bairam și inevitabila bătaie. E ziua (majoratul) Geaninei și toată lumea s-a strâns la Disco Tokoriki. Muzica curge, alcoolurile curg, se fac schimb de priviri și se dăruiesc ventilatoare. Și excursii la Costinești. Minunat e că Tokoriki funcționează impecabil din toate departamentele: recuzită și decor, actorie și imagine și OST (OMFG, cel mai OST posibil, e cu LaBouche overdose). E un reglaj bine balansat între mișto și nasol, între stil și substanță, între uman și caricatural. E zona ne-explorată dintre umorul ăla bonomist al lui Porumboiu și extravaganțele DISCO ale lui Nicolae Constantin Tănase. Tokoriki și câinii sunt singurele filme din ZFR de care m-am bucurat plenar.”
(Jovi)
-Din clasamentul celor ’10 filme grozave de care probabil nici macar nu ai auzit, intr-adevar nu auzisem de sapte, de doua auzisem, si despre unul pe care il vazusem chiar am scris. Iata de exemplu ce scrie Iasmina Huma despre ‘The Fall’: ‘Cascadorul de la Hollywood, Roy și o fetiță în vârstă de cinci ani, Alexandria, se salvează reciproc de la nenorocirile din viața personală, visând la un basm epic. În ciuda faptului că li se întâmplă lucruri incredibile și eroice, cumva, fricile din viața lor reală își fac loc și în lumea lor de vis, creată împreună. Acest film a lui Tarsem Singh combină vivacitatea unui basm cu drama unui film serios.’
-Angela de la CineAmator a vazut ‘Warcraft – The Beginning’: ‘Cu multiple scene care par rupte din game footage, filmul s-a achiatat de datorie. Si totusi ce nu a functionat? Poate doar dorinta de a arata cat mai mult din cat mai multe. Cert este ca la mine sunt putine obiectii si ca abia astept sa vad continuarea. Cel mai simplu este sa il vedeti si sa judecati singuri. Personal as vedea indata sequel-ul. Am ignorat dialogul silly – am avut suficient material de actiune pentru a ramane captivata, urmarind firul narativ impletit cu motive mistice. Unul dintre cele mai bune filme pentru categoria adaptari jocuri video. Conteaza ca lasa o impresie.’
(Dan)
Contributori: Jovi, Dan.
Recenzii filme pe Filme-carti.ro în această perioadă:
-”Warcraft” (2016)
