-Andrei Gorzo scrie in ‘Dilema Veche’ despre ‘Loverboy’, recenta premiera semnata de regizorul Catalin Mitulescu: ‘Loverboy poate fi pus şi în categoria elegiilor pentru irepetabilele-veri-ale-tinereţii-cînd-încă-nu-se-corupsese-chiar-tot-ce-i-pur. (În mod firesc, ultima parte a filmului se desfăşoară pe fundal de toamnă tot mai avansată.) Un liric irepresibil, Mitulescu, al cărui film de debut spunea că adolescenţa şi copilăria sînt stări de graţie chiar şi într-un climat ca acela al ceauşismului terminal, sugerează şi aici prezenţa unor intensităţi indefinit-poetice, a unor fragmente de magie, în spatele opacităţii şi al deznodămîntului riguros-nesentimental pe care li le prescrie personajelor. Nu neapărat bogată sau complexă ideatic sau emoţional, dar în nici un caz lipsită de talent – de altfel, un talent destul de cultivat cinefilic –, poezia lui îl distinge, în orice caz, ca personalitate în cinematograful românesc de azi.’
-Mihai Fulger scrie in ‘Observatorul Cultural’ despre ediţia a doua a evenimentului Les Films de Cannes à Bucarest, desfăşurată între 14-20 octombrie, la Cinema Studio şi Noul Cinematograf al Regizorului Român (MŢR): ‘Les Films de Cannes à Bucarest a inclus anul acesta nu doar cele mai noi creaţii ale unor cineaşti consacraţi (Woody Allen, Terrence Malick sau Lars von Trier), ci şi cîteva dintre titlurile ceva mai vechi din filmografia lor. De asemenea, evenimentul i-a dedicat un portret, conţinînd patru titluri, francezului Bruno Dumont, unul dintre cei mai fascinanţi şi mai profunzi autori ai cinematografului european de azi (cu siguranţă, şi datorită formaţiei sale filozofice).’
(Dan)
