-Am sprijinit cat am putut in aceasta rubrica revista si blogul Film Menu si in lipsa unor repere importante cred ca Film Menu este cea mai buna revista despre cinematografie din România (daca nu unica). De aceea, sunt alarmat de faptul ca, din cauza unor chestiuni procedurale interne, s-ar putea ca singura revista de valoare sa dispara. Daca despre suspendare și repunerea în funcție a decanului Sorin Botoșeneanu nu ma pronunt, disparitia acestei reviste nu trebuie sa se puna in discutie: ”Dincolo de lipsa de comunicare și de transparență care au cauzat impasul actual, noi ne dorim să continuăm toate activitățile ce au contribuit la creșterea vizibilității UNATC-ului pe harta spațiilor culturale din București. În ultimii șase ani am lansat 24 de numere ale revistei Film Menu, ceea ce echivalează cu distribuirea a peste 70 de mii de exemplare. Am organizat proiecții de film, în cadrul Cineclubului Film Menu și a evenimentelor „Să Film!”, la care au participat peste 20 de mii de spectatori. Toate aceste evenimente au implicat atât proiecții, cât și discuții ulterioare moderate de redactorii revistei – în cazul Cineclubului – sau cu participarea a peste 30 de echipe de realizatori din România – în cazul „Să Film!”. Iar recent am colaborat la demararea unui proiect de traducere și publicare a unei colecții de cărți esențiale despre cinema, alături de Atelier de Film. Credem că e extrem de important ca și generațiile următoare de studenți ai Facultății de Film să se bucure de libertatea și de spațiul de dezvoltare alternativ pe care îl reprezintă Film Menu.”
-Tot despre disparitia reviste Film Menu, semneaza o scrisoare deschisa Radu Jude, scrisoare pe care am citit-o pe blogul lui Radu Vancu: ”Film Menu nu este doar cea mai bună revistă de film din România (și vreau să fie clar, mă refer la întreaga istorie a țării noastre de după apariția cinematografului), ci a reușit să fie o revistă prin care gîndirea critică despre cinema să pară interesantă și altora, nu doar celor care lucrează în acest domeniu. Cunosc scriitori, filozofi, critici literari, librari, istorici, studenți și liceeni care citesc cu maxim interes această revistă. În plus, evenimentele conexe pe care FilmMenu le organizează (un cineclub săptămînal, întîlniri periodice între studenți și cineaști, editarea de cărți etc.) au reușit să devină surse reale de educație audio-vizuală pentru participanți, în marea lor majoritate tineri. Nu e puțin lucru ca o revistă studențească – distribuită gratuit – să ajungă la o asemenea performanță, nu e puțin lucru ca la proiecții cu filme dificile să ai sala plină, nu e puțin lucru să publici pentru prima dată în România Note despre cinematograf a lui Robert Bresson (carte fundamentală în domeniu, apărută acum mai bine de 40 de ani în Franța). Astfel încît e uimitor că cei din conducerea UNATC, în frunte cu rectorul Adrian Titieni, au hotărît suprimarea revistei.”
-Piratul Cinefil a început să scrie despre cărțile de anticariat despre cinema, de la Magazinul de carte (care este și unul dintre partenerii noștri). Săptămâna trecută, a scris despre Unora le place filmul, de Lazăr Cassvan: ”O cartulie scrisa cu emotie si-n stil personal, astfel nu poti sa o asociezi cu genul propriu-zis al criticii de film s-au descrierii unui anumit curent cinematografic. O carte care se apropie de cititor printr-o literatura cinefila care-ti devine atractiva chiar daca n-ai fi un pasionat cinefil, constructia fiind una verosimila care te prinde pe parcurs ce-o citesti.”
–Teo scrie pe Cinemagazin despre ”Le sel de la terre”, unul dintre premierele săptămânii trecute și un film superb (din ceea ce am auzit!): ”Sarea Pamantului misca atat de multe, ne invata si ne arata atat de multe. E o revelatie, absoluta, uimitoare, minunata. Mergeti sa-l vedeti, cautati-l, luati-l, dati-l prietenilor si tuturor celor pe care ii cunoasteti, pentru ca mesajul lui are nevoie sa fie vazut si auzit – dar mai ales vazut! – de toata lumea. Daca s-ar putea face un cinematograf planetar, sa fie vazut de intreaga umanitate… Umanitatea, subiectul fotografiilor si vietii lui Sebastião Salgado, cele mai feroce animale si in acelasi timp modele exemplare de pasiune, daruire, sensibilitate. Avem multe de invatat de aici!”
Recenzii filme pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Aliyah DaDa” (2014)
