-Gone Girl a nascut ceva impresii amestecate prin blogosfera. Daca unii (precum noi) am scris laudativ, altii mai putin. Iata si un guest post pe blogul Marele Ecran: ”Gone Girl e simplu de analizat pentru ca este facut 100% corect „gramatical”. Daca te pui sa citesti structuri, Gone Girl tick-uie totul cu exactitatea unui ceasornicar elvetian. Pana si faptul ca incepe si se termina cu aceeasi imagine. Si ca poveste e simplu de descifrat. E clar despre iluzia casniciei perfecte (in America e inca un cult) care pe dinauntru este putreda. E si despre schimbarea dinamismului casnic unde femeile, desi castiga mai putin decat un barbat pe posturile echivalente, devin tot mai mult „the bread winner” intr-o relatie. Aici e motivul pentru care personajul lui Ben Affleck a fost un las sa divorteze mai devreme si ca rezultat a devenit un depresiv.”
(Jovi)
-Am gasit la liternet.ro un interviu foarte interesant pe care Doina Giurgiu l-a luat Oanei Giurgiu si altor realizatori ai documentarului ‘Aliyah Dada’ prezentat in cadrul Festivalului Astra 2014: ‘DG: Cum s-a format ideea de a face acest film, Oana Giurgiu? Şi care a fost drumul de la idee la realizarea lui? OG: Ideea filmului pleacă de la ceva mai prozaic. Eram îndrăgostită de muzica unui cântăreţ israelian şi, la un moment dat, am ascultat pe unul dintre CD-urile lui o melodie în care auzeam cuvântul România. Şi m-am întrebat ce legătură poate să aibă el cu România. Am încercat să traduc versurile. Era un fel de odă, de fapt singura piesă pe care o dedica tatălui lui, care venea din România. Am descoperit că tatăl acestui cântăreţ fusese sionist şi că scrisese o carte de memorii, care fusese publicată în România. Am citit-o şi am rămas complet bouche-bée. Nu auzisem niciodată despre lucrurile acelea. Erau nişte lucruri fascinante, despre tinerii aceştia care aveau tot felul de activităţi. Părea o carte de aventuri, dar aventuri reale, ceea ce era foarte şocant, mai ales că nu erau lucruri de care să fi auzit vreodată. ‘
-Marcel Prost de la cinemateca.eu nu a fost entuziasmat, dar nici deceptionat prea tare de ‘Eliminati mesagerul!’ regizat de Michael Cuesta: ‘Filmul in sine are mai multa valoare jurnalistica, de documentar, decat artistica, si poate nu i-ar fi stricat o abordare a la Paul Greengrass cu United 93 sau Captain Phillips. N-o sa ia Oscaruri, dar nici Zmeura. Intr-un fel, e de mirare ca se spune o poveste ca asta cu atata usurinta. KM e printre putinele filmele in care statul american, presedintele si CIA pica oricum, numai bine nu. E ca un rasfat pe care cenzura americana si l-a permis pentru a da un ton subtil de „libertate a expresiei”; probabil isi facuse deja norma de patriotisme ieftine si ridicari in slavi a eroilor activi sau in rezerva, de prin CIA si FBI…’
-Cel mai vizionat si mai comentat film al saptamanii in blogosfera pare sa fi fost ‘Gone Girl’ al lui David Fincher. Iata opinia Anei Ayana de la ‘Numai Filme’: ‘Gone Girl aruncă niște momeli și te revanșează pe ici pe colo. Într-un maxim de statisfacție cinefilă, chiar crezi că personajul principal e un geniu. Așteaptă! Exact când crezi că ai trecut dincolo de secrete și indicii, vin alte what??-uri perplexe și nemulțumite.Finalul mi s-a părut telenovelistic. Ca și cum un zidar profesionist ar părea beat pe ultima sută de metri. Nici nu avea cum să se termine altfel. Realitatea prezentată de Fincher este dură. Egoismul sărăcește orice relație, până în punctul în care doi iubiți devin străini sub același acoperiș sau dușmani politicoși.’
(Dan)
Contributori: Jovi, Dan.
Recenzii filme în această săptămână:
–”A Walk Among the Tombstones” (2014)
–”Before I Go to Sleep” (2014)
–”The Canal” (2014)
–”What If” (2013)