După ”Scriitor în pandemie”, un proiect pe care l-am văzut ca fiind necesar și care a ținut toată luna februarie, am decis ca luna martie să dăm cuvântul editurilor, care să-și prezinte evenimentele și noutățile Primăverii literare. Dar în același timp, am dorit ”să îi scoatem în față” și pe acei oameni care muncesc mult (și sunt aproape neștiuți de cititori) ca volumele să fie prezentate cât mai frumos publicului. Vorbim de cei care sunt PR, în primul rând, dar și reprezentanți sau chiar fondatori ai editurilor. Enjoy!
Prima noastră invitată este Ioana Bâldea Constantinescu, Brand manager la Editura Corint.
-Cine este Ioana Bâldea Constantinescu?
Grea întrebare 😊. Presupun că toți suntem făcuți din cioburi, colorate sau transparente, imperfecte, în continuă rearanjare. Din spărturile astea poate ieși un vitraliu sau un fiasco, în funcție de multe lucruri, între care deloc în ultimul rând relevante sunt contextul și etapa de viața pe care o traversezi. You are not the work that you do, you are the person you are, spunea Toni Morrison, autoarea mea favorită. Cred că sunt un om care are nevoie să creadă în ce face. Iar eu fac interviuri, prezentări, moderări de evenimente și așa mai departe. Lucruri cu expunere publică importantă. Dincolo de ele sunt un om cu multe timidități, care se străduiește să trăiască frumos, cât se poate, într-o lume care ne-a fost tuturor, în ultimul timp, boțită pe la colțuri. E un paradox, dar e paradoxul meu și mult din cine și ce sunt se construiește în jurul acestui contrast.
-Cum s-a îndrăgostit Ioana Bâldea Constantinescu de cărți și cum a ajuns apoi Brand manager la Editura Corint?
Eu am fost dintotdeauna contaminată de literatură, așa îmi aduc aminte de mine mereu, cu nevoia asta de ficțiune rulând în fundal. Am scris și am vorbit despre cărți, profesional, în Esquire, pe Liternet, în Forbes Life, la radio, în Harper’s Bazaar și, dincolo de beletristică, în câteva antologii. La Editura Corint încă mai cred că am ajuns printr-un noroc luminos întâmplat în inima unui necaz și prin intermediul unor oameni buni, care mi-au întins o mână când am avut nevoie de ea.
-Ce noutăți sau apariții interesante ne oferă Editura Corint în primăvara literară 2021?
Sunt multe și foarte variate și mărturisesc că acesta e un lucru care-mi place în mod deosebit la Editura Corint – varietatea colecțiilor și faptul că există ofertă din atât de multe zone literare și non literare. În colecția Corint Istorie, de exemplu, mă bucur mult de proaspăta apariție a volumului Piano Man în Casa Războiului, un volum de însemnări din Irak și Afganistan de Cătălin Gomboș, cu o prefață de Marian Voicu. E o mostră de jurnalism avizat și de cunoaștere și înțelegere profundă a mecanismelor socio-politice care întrețin seismul beligeranțelor din Orientul Mijlociu. La Corint Fiction așteptăm cu nerăbdare Annelies. Povestea lui Anne Frank continuă…, o carte pentru care autorul, David R. Gillham, s-a documentat șase ani. E explorarea curajoasă a unui „ce-ar fi fost dacă” pe care Georgia Hunter, de la New York Times, îl definea ca bântuitor – ce-ar fi fost dacă Anne Frank supraviețuia? Și cine am fi noi toți, dacă povestea ar fi fost alta? O altă carte pe care o aștept cu emoțiile cititoarei împătimite, în primul rând, este Fată, femeie, alta, volumul pentru care Bernardine Evaristo a luat Booker în 2019, premiu pe care l-a împărțit cu Margaret Atwood, o altă autoare incredibilă care figurează în portofoliul Editurii Corint.
În aceeași notă mă entuziasmează mult așteptata apariție a unui volum dublu Virginia Woolf, în Colecția Corint Clasic – e vorba de Doamna Dalloway și Camera lui Jacob publicate pentru prima oară împreună. E o lucrare eveniment care funcționează ca o reverență peste timp, făcută din interiorul limbii române uneia din cele mai importante autoare moderniste a secolului XX. De la Corint Junior recomand cu toată inima Extraordinarele culori ale lui Auden Dare, de Zillah Bethell, o distopie de o creativitate exuberantă și, în același timp, o poveste înduioșătoare cu un băiețel diferit, care-și caută locul în lume și în culorile celorlalți. Zillah Bethell e, ea însăși, un personaj fascinant – s-a născut într-o leprozerie din Papua Noua Guinee, a copilărit jucându-se, desculță, în junglă și a absolvit Universitatea Oxford. Scrie în culori strălucitor de frumoase și sunt convinsă că vom mai auzi multe despre ea. Fanii Corinteens au delicatese fantasy de explorat, și m-aș opri aici doar la cărțile lui Shelby Mahurin, Șarpe și porumbel și Sânge și miere, care mustesc de magie, aventură, mitologie reinterpretată după rigorile secolului XXI și un ritm amețitor și, în același timp, adictiv al acțiunii. În sfârșit, Dincolo de lumea cunoscută, un volum semnat de Andrew Rader în colecția Corint Future e o istorie a călătoriei, a inovației, a tehnologiei și a nevoii de a explora absolut fabuloasă. Rader e inginer aerospațial, are propriul podcast, e pasionat de gaming și scrie cu umor și detentă despre călătoriile care, de-a lungul anilor, al molimelor și al dezastrelor economice, ne-au ținut în viață, ca specie.
Sigur, am amintit doar câteva titluri, dar cărțile sunt cu mult mai multe și pe edituracorint.ro găsiți mereu actualizate noutățile care se schimbă de la o săptămână la alta și care se adresează unui public din ce în ce mai larg și mai rafinat în același timp.
-Aveți deja proiecte și noutăți editoriale pentru vara și toamna acestui an?
Avem o mulțime de surprize pe care abia așteptăm să le despachetăm public la timpul cuvenit, dar sunt și titluri noi pe care mă bucur să le pot anunța deja de-acum. Unul din cele pe care nu le-aș rata sub nicio formă este Dragă Zari. Povești nespuse ale unor femei din Afganistan, de Zarghuna Kargar. E o carte document, o colecție de mărturisiri și, cum spune Khaled Hosseini, „o celebrare a rezistenței umane”, în același timp. Numele meu este Eva, de Suzanne Goldring, e un roman care ne transportă în atmosfera Germaniei celui de-al Doilea Război Mondial și care explorează reverberațiile acelei perioade în prezent. E o carte în care mecanismul istoriei e investigat cu mijloacele ficțiunii și cred că unghiul acesta, omenesc, al unei biografii zguduite de calamitățile politice, e un loz câștigător atât la nivel de public, cât și la nivel de critică. Fanilor Brokeback Mountain le recomand cartea lui Thomas Savage, și ea în pregătire la Editura Corint, Puterea câinelui. E povestea a doi frați, la jumătatea anilor ’20 și vorbește despre diferență, segregare, mituri și prejudecăți care se cer demontate.
De neocolit ar fi și Jurnalele de călătorie ale lui Albert Einstein. Orientul Îndepărtat, Palestina și Spania, 1922-1923, Jurnalul lui Carol al II-lea copil, editat de Stanca Scholz-Cionca sau Ultimele zile ale Gulagului, de Levan Berdzeneshvi, care creionează o hartă a colecțiilor de istorie, fără doar și poate panașul de tradiție al editurii. Pentru cei aflați în căutarea unor cărți cu miez și umor pentru copii mă bucur să anunț o nouă carte semnată de Ross Welford: Copilul care a venit din spațiu. În sfârșit, fanii Leda Bazaar se vor bucura de titluri ca Tigrul nopții de Yangsze Choo sau Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo de Taylor Jenkins Reid, în timp ce amatorii de high fantasy au deja rezervate niște lecturi gourmet: Abația portocalului, de Samantha Shannon sau Cele patru regine moarte, de Astrid Scholte.
-Cum au fost vânzările din anul pandemic 2020? Sunt titluri ale editurii pe care trebuie să le reținem neapărat din 2020?
Sunt multe titluri de reținut și, poate, cel mai important, e Gripa spaniolă a Laurei Spinney, o carte-locomotivă, care a dominat piața non ficțiunii în 2020. Nu e singura, însă, și, personal, aș pune neapărat pe listă volumele lui Sally J. Pla, Păsările dintr-o bună zi și Stanley va fi bine, probabil. Pla e una din primele autoare care scrie din interiorul spectrului autist și creează personaje care sunt, ele însele, povești despre diferență, incluziune și tot ce ține de o cultură a empatiei pe care cred că toți am dori să o viralizăm în 2021. Nu are cum să lipsescă din seria aceasta de must have-uri volumul Sarei Frier, Povestea Instagramului, care a luat Financial Times and McKinsey Businees Book Award în 2020, dar și Departe de casă, de Ishmael Beah, răvășitoarea confesiune a unui copil-soldat în Sierra Leone, bestseller New York Times, sau Prin cafenelele din Micul Paris, de Maria-Magdalena Ioniță, o istorie a Bucureștiului interbelic așa cum s-a văzut ea de la Capșa și de la Kübler, de la Corso sau de la Terasa Oteteleșanu. Un titlu esențial din colecția Istorii urbane. Din nou, sunt titluri metonimice, pentru că vorbim de colecții întregi, valoroase în esența lor. 2020 a fost un an greu pentru toată lumea, dar aș spune că Editura l-a depășit, ca probă financiară, editorială, culturală și de business, cu brio.
-Cum s-a adaptat Editura Corint la noua situație de fapt, la evenimentele online (Zoom, Facebook etc.)? Crezi că această modalitate de contact cu publicul (inclusiv cu cel de departe) este eficientă și va continua după pandemie?
Eu cred că s-a adaptat excelent pentru că a înțeles foarte repede nevoia aceasta de a fi cu jumătate de pas înaintea trend-ului, de a nu demoniza tehnologia, ci de a o folosi ca pe o resursă fabuloasă, în toate domeniile de activitate, de a crea condiții care să maximizeze eficiența, de a organiza webinarii, lansări, evenimente online, de a călători fără bilet de tren și de avion, de a valoriza resursa umană și de a-și ține publicul aproape, indiferent de condiții. E foarte important să ajungi la oameni, în vremuri ca acestea și, în același timp, să o faci cu conștiință, să te adaptezi din mers, să înveți lucruri noi și să le folosești.
Zilele trecute, am avut o lansare cu un invitat din America, unul din Belgia, unul din Olanda, doi din România. Era vorba despre călătorie și noi înșine eram o metaforă vie, grăitoare, a felului în care distanța dintre continente, dintre oameni, dintre idei se blura sub ochii noștri. Mi s-a părut extraordinar. Din acest punct de vedere, da, cred că online-ul a adus instrumente de lucru de neignorat, care cu siguranță că vor putea fi folosite și în viitor. Sigur, la modul optimist, văd lansări multimedia, cu ecrane și public prezent fizic într-o librărie, cu conexiuni în lumea reală și în cea virtuală, cu viteză de comunicare mărită, dar și cu emoția prezenței, a momentaneității. E devreme, însă, pentru asemenea proiecții. Deocamdată, facem parte dintre cei care trăiesc prezentul cu bucuria de a ajunge, în continuare, la cititori și cu speranța că în viitor modalitățile noastre de comunicare și de întâlnire se vor diversifica.
-Cum s-a adaptat omul Ioana Bâldea Constantinescu la schimbările provocate de pandemie?
Greu, dar repede, pentru că nu s-a putut altfel. Au fost schimbări multe, unele foarte grele. Mă străduiesc să le fac față și să rămân, pe cât se poate, același om. Mă bucur de fiecare dintre ai mei, muncesc, citesc, scriu când pot, sper să fim sănătoși cu toții și să recuperăm ce se va putea dintr-o viață mai puțin jalonată de boală, de necazuri și de claustrare.
-Recomandă-ne, la final, o carte din literatura română care te-a impresionat în ultimul an și cum a făcut-o. Dar și una din literatura universală, tradusă sau nu în limba română. Neapărat însă de la alte edituri 🙂
Sunt alta, volumul de poezie al Svetlanei Cârstean m-a bucurat enorm și mi-a reconfirmat ce mare poetă e Svetlana. La capitolul proză, probabil că nu voi obosi niciodată să spun cât de mult mi-a plăcut Prevestirea Ioanei Pârvulescu, un roman ca o tapiserie fină și bogată în nuanțe, sensuri și versatilități auctoriale. Din literatura străină recomand volumul lui David Grossman, De mine viața și-a tot râs, probabil cea mai tulburătoare carte pe care am citit-o în 2020.
