După ”Scriitor în pandemie”, un proiect pe care l-am văzut ca fiind necesar și care a ținut toată luna februarie, am decis ca luna martie să dăm cuvântul editurilor, care să-și prezinte evenimentele și noutățile Primăverii literare. Dar în același timp, am dorit ”să îi scoatem în față” și pe acei oameni care muncesc mult (și sunt aproape neștiuți de cititori) ca volumele să fie prezentate cât mai frumos publicului. Vorbim de cei care sunt PR, în primul rând, dar și reprezentanți sau chiar fondatori ai editurilor. Enjoy!
Invitatul nr. 13 este Eliza Dumitrașcu, PR Manager la Grupul Editorial Art.
-Cine este Eliza Dumitrașcu?
O persoană discretă căreia nu-i place să vorbească despre ea.
-Cum s-a îndrăgostit Eliza Dumitrașcu de cărți și cum a ajuns apoi PR la Grupul Editorial Art?
Am citit Capra cu trei iezi (ediția de la Ion Creangă din anii ᾿80 ) de patru sau cinci ori, apoi mama și-a dat seama că nu citeam doar pentru că-mi plăcea la nebunie povestea, ci pentru că în mintea mea eram convinsă că este singura carte pe care o pot citi (îmi era teamă că dacă încep o nouă carte voi fi nevoită să reînvăț cititul). După acest moment ușor penibil lucrurile au devenit puțin mai simple. Totuși, urmare a acestui lucru, obiceiul de a mă întoarce obsesiv la unele texte a rezistat în timp. Ca să revenim, problematic era faptul că nu găseam cu ușurință cărți frumoase, de aceea copilăria mea este foarte legată de prima ediție (pe care am adorat-o) din Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi pe care o deținea o norocoasă vecină de bloc. Așa că, săptămânal, mă prezentam la ușa ei rugând-o să-mi împrumute cartea. O reciteam, o returnam și povestea se repeta așa, la nesfârșit. Cred că de aici, dintr-un fel de frustare a copilăriei, s-a născut pasiunea pentru cărți.
La Grupul Editorial ART m-a adus întâlnirea fericită cu prietena mea genială Laura Albulescu, pe care am cunoscut-o în birourile de la Casa Scânteii unde-și avea una dintre redacții Editura Paralela 45, în 2004. Cred că un an mai târziu s-a luat decizia desființării filialei de la București, toată afacerea s-a mutat la Pitești, iar toți ceilalți am fost disponibilizați. Însă colaborarea excelentă cu Laura a dus la o prietenie lungă și frumoasă și așa am avut onoarea de a fi invitată în echipa Editurii ART în 2007 când se lansau primele colecții. De atunci și până acum drumurile noastre s-au despărțit și reîntâlnit de mai multe ori și iată-mă din nou la ART, deja de cinci ani de data aceasta.
-Ce noutăți sau apariții interesante ne oferă Grupul Editorial Art în primăvara literară 2021?
Primăvara literară se anunță foarte bogată în cărți pentru copii în primul rând, și mai ales cărți pentru copii ale autorilor români. Două nume noi au intrat în portofoliul Grupului Editorial ART: Oltea Enache cu o poveste deosebit de amuzantă și minunat ilustrată – Coțofenele clănțănitoare, carte câștigătoare a Trofeului Arthur în anul 2018, și Dan Coman cu Plictisitoarea vacanță de vară a fraților Rățoi, cu ilustrații de Andrei Damian. Apoi țin să-i anunț pe fanii seriei Cronicile Domnișoarei Poimâine de Adina Rosetti să caute deja în librării volumul 2 – În căutarea lui Akum, cu ilustrațiile Oanei Ispir, iar pe cei care se întrebau ce mai pune la cale Rostogol, să știe că Lavinia Braniște a scris cea de a patra poveste – Rostogol iluzionist, însoțită de ilustrațiile inconfundabile ale lui Andrei Măceșanu. Nu pot să nu menționez și continuarea proiectului derulat în cadrul cursului de scriere creativă Liternauții, ținut de Ioana Nicolaie la Școala Germană „Hermann Oberth” din Voluntari, volumul colectiv Cum să spui te iubesc, de Robert Ersten.
Dintre cărțile pentru oameni mari menționez doar două care vor fi în luna martie în librării: Trieste, de Daša Drndić, apărută la Editura ART și volumul 5 al seriei Assassin’s Creed – Renegatul, de Oliver Bowden, publicat la Editura Paladin.
-Aveți deja proiecte și noutăți editoriale pentru vara și toamna acestui an?
La Editura Arthur continuăm proiectele autorilor români cu un nou volum din colecția Apolodor Explorator al cărui subiect va fi dezvăluit curând, în același tandem grozav Florin Bican/Dan Ungureanu. Urmează și alte titluri noi, așa încât până la sfârșitul anului vom avea o nouă carte de Ioana Nicolaie, cu ilustrații de Sidonia Călin, o nouă piesă de teatru semnată Matei Vișniec, cu ilustrații de Andra Bădulescu, și a treia carte din seria Olguța, de Alex Moldovan, ilustrată de de József Vass. La care se adaugă două reeditări cu ilustrații noi: Tropice tâmpe, de Florin Bican, cu ilustrații de Andreea Dinu Dobrin, și Cartea Pricoliciului, de Adina Popescu, cu ilustrații de Alex Horghidan.
Tot la Editura Arthur recomand cărți ale unor autori care au ajuns să se numere printre preferații cititorilor noștri: Povestirile Bardului Beedle, tălmăcite din Runele Străvechi de Hermione Granger, comentarii de Albus Dumbledore, introducere, note și ilustrații de J.K. Rowling; Labirintul lui Pan, de Cornelia Funke și Guillermo del Toro, cu ilustrații de Allen Williams – o carte care întrece filmul, și nu e lucru ușor, când vorbim de un film făcut de del Toro; Ca un roman, de Daniel Pennac, cu ilustrații de Quentin Blake – celebra carte despre plăcerea lecturii, cu celebrul decalog care ne dă dreptul să nu citim o carte până la capăt – dar cartea lui Pennac e prea inteligentă și seducătoare ca să nu se numere printre cărțile de recitit și răscitit.
Și o mică comoară în colecția Arthur retro – Mama mamuților mahmuri de Mircea Sântimbreanu.
Noutățile Young Adult aparțin tot unor autori deja publicați la Editura Youngart și îndrăgiți de adolescenți: Miss Peregrine #5. Divanul păsărilor de Ransom Riggs, Steaua de argint de Jeannette Walls și Nu renunța, Simon de Rainbow Rowell.
De asemenea, îmi face mare plăcere să anunț o serie de titluri multașteptate de comunitatea de SF-iști, în curs de apariție la Editura Paladin: volumul 4 din seria Expanse, Cibola în flăcări, de S.A. Corey, ultimul volum al trilogiei Helliconia. Iarna, de Brian Aldiss; o nouă apariție în Seria de autor Isaac Asimov, Sfârșitul eternității, și Anathem, de Neal Stephenson.
Și tot din categoria cărți pentru oameni mari, anunțăm noi apariții semnate Margaret Atwood – Între plată și răsplată și Asasinul orb; Kate Atkinson – Transcrieri; Frank McCourt – O țară grozavă sau F.M. Dostoievski – Demonii. În colecția musai, de neratat sunt câștigătorul Premiului Goncourt 2018 – Nicolas Mathieu cu romanul Și copiii copiilor lor (o radiografie a societății franceze postindustriale din perspectiva unor adolescenți confruntați cu probleme rasiale, culturale și de clasă) și Michael Chabon cu Telegraph Avenue. Mă bucur să anunț și continuarea seriei de autor Peter Handke (teribilistul scriitor austriac care s-a impus de foarte tânăr pe piața literară de limba germană și recompesat cu Premiul Nobel pentru Literatură în 2019) cu reeditarea romanului Femeia stângace.
-Cum au fost vânzările din anul pandemic 2020? Sunt titluri ale editurii pe care trebuie să le reținem neapărat din 2020?
A curs multă cerneală virtuală (și nu numai) despre cum pandemia ne-a afectat pe toți și piața de carte implicit. La Grupul Editorial ART am încercat să ne adaptăm din mers și să ne stabilim obiective pe termen mediu și scurt, pentru că nu aveam nici cea mai vagă idee cât va dura și ce va urma. Încă de la debutul pandemiei (odată cu închiderea școlilor și a librăriilor, anularea târgurilor de carte și a tuturor evenimentelor cu participarea publicului) vânzările au scăzut simțitor. Este adevărat că în online lucrurile au stat tocmai pe dos, dar procentul creșterilor înregistrate pe platformele de e-commerce (deși a atenuat) nu a reușit să echilibreze complet balanța.
Am publicat la începutul acestui an un top al vânzărilor și în mod paradoxal în el nu se regăsește niciuna dintre noutățile lui 2020 (deci este nevoie de mai mult de un an pentru ca un titlu să devină bestseller 😊). Așadar, le voi enumera tot pe categorii și încep cu literatura pentru copii: Doctorul Aumădoare de Kornei Ciukovski (un evergreen al colecției Arthur retro); Războiul care mi-a salvat viața de Kimberly Brubaker Bradley (situat de opt luni în top trei Editura Arthur); Olguța și un bunic de milioane de Alex Moldovan (Editura Arthur) și Asterix, viteazul gal de René Goscinny (Editura Grafic).
Oamenii mari au citit în continuare Fredrik Backman (Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău), dar și Mihail Drumeș (Invitația la vals). Mai multe detalii despre bestsellerurile anului trecut sunt disponibile pe blogurile noastre, aici și aici.
-Cum s-a adaptat Grupul Editorial Art la noua situație de fapt, la evenimentele online (Zoom, Facebook etc.)? Crezi că această modalitate de contact cu publicul (inclusiv cu cel de departe) este eficientă și va continua după pandemie?
La începutul pandemiei am lansat primul proiect online #RefugiulPerfect în care, sub sloganul Cărțile sunt deschise tot timpul, unele dintre cele mai iubite titluri Arthur erau reinterpretate și descoperite dintr-o cu totul altă perspectivă. 67 de texte despre cărțile pentru copii, scrise de autorii Arthur sau colaboratori ai editurii, au fost publicate pe blogul editurii sub formă de foileton. La finalul lunii mai a anului trecut am organizat primul Festival Arthur exclusiv online, continuat cu o caravană, ocazie cu care am vizitat virtual mai multe orașe unde ne-au călăuzit autorii noștri: Alex Moldovan la Cluj sau Ana Rotea la Constanța.
Cu toată comunicarea mutată online și explozia de content video și audio, ne-am gândit că este momentul potrivit să lansăm un proiect la care ne gândeam de ceva vreme – Arthuroteca cu Adriana Moca, un podcast Arthur pe care vă invităm să-l urmăriți pe canalul nostru de YouTube.
Am încercat să ne adaptăm situației și am lansat proiecte adecvate noilor medii de comunicare: scriitori români și străini ne-au trimis înregistrări video cu momente de lectură, testimoniale sau mesaje pentru cititori. Am participat la evenimente și campanii online: autorii noștri au intrat în direct cu grupe de copii din toată țara, au gestionat sesiuni de Q&A sau au fost intervievați de jurnaliști. Cred că exercițiul acesta a fost folositor pentru toată lumea și ne-a ajutat să aducem diversitate în strategiile proprii de promovare online. Ca să privim partea bună a lucrurilor.
-Cum s-a adaptat omul Eliza Dumitrașcu la schimbările provocate de pandemie?
Pentru mine a fost ușor pentru că în primăvara anului trecut am avut un loc unde să mă retrag și să plantez legume, iar fiul meu a fost cel mai fericit să plece din oraș, apoi a existat posibilitatea de a lucra remote, atât eu cât și soțul meu, și ne-am continuat activitatea într-un ritm oarecum normal. Cred că noi ne aflăm acum în situația atipică a unei familii care încearcă să se (re)adapteze la normalitate.
-Recomandă-ne, la final, o carte din literatura română care te-a impresionat în ultimul an și cum a făcut-o. Dar și una din literatura universală, tradusă sau nu în limba română. Neapărat însă de la alte edituri 🙂
L-am descoperit pe Damian Stănoiu într-o antologie de proză scurtă românească. Dragoste și smerenie se numea textul și am râs cu lacrimi și prima dată și de fiecare dată când l-am recitit. Cum anul trecut am avut nevoie să regăsesc acea stare de spirit, am căutat în anticariate și am recuperat câteva dintre volumele publicate (cred că a fost reeditat parțial de curând). M-a împresionat faptul că pentru textele lui a fost considerat indezirabil de frații lui călugări și destituit, deși sunt povestite cu rară delicatețe, și mai ales cu multă îngăduință și umor, întâmplări (adevărate) din viața monahală din perioada interbelică. Îl recomand din toată inima. Și mai citesc tot ce publică Tudor Ganea.
Sunt fericită că s-a tradus și publicat tetralogia Elenei Ferrante pe care am împrumutat-o de la cineva și am citit-o pe nerăsuflate în urmă cu trei ani, dar la care am simțit nevoia să revin pe îndelete, și nicio altă lectură din ultimul an nu a surclasat-o pe aceasta. V-am spus că încă mai am faza cu recititul.
