Ajunsă la cel de-al treilea număr, revista de bandă desenată documentară POC! tratează un nou subiect relevant și provocator, și anume, apa ca resursă naturală, teritoriu și patrimoniu și influența sa asupra vieții cotidiene.
După subiectul mediului înconjurător și al migrației și mobilității în societate, POC!#3 se uită la universul apelor prin lentila unui antropolog, încercând să cuprindă cât mai multe perspective asupra apei și comunităților din proximitatea ei, precum și prin lentila unui artist, care traduce tumultul de informații, emoții și experiențe în ilustrații de bandă desenată, grăitoare și atrăgătoare pentru cititorii de toate vârstele.
Înainte de lansarea POC! #3, care va avea loc joi, 2 noiembrie, de la ora 19:00, la Centrul Ceh București, am căutat să aflăm mai multe despre misiunea revistei POC! și procesul din culisele sale, de la Petra Dobruska, co-editoarea revistei și președinta Bloc Zero, asociația sub a cărei umbrelă se desfășoară acest demers.
Q: Bună, Petra și felicitări pentru cel de-al treilea număr! Ce v-a mânat să faceți o revistă de bandă desenată documentară și de ce numele POC!?
A: Mulțumesc! Ideea unei benzi desenate documentare era pe de-o parte un gând personal care a crescut pe parcursul anilor în care am activat în sectorul cultural, iar pe de alta, s-a completat ca un pas firesc cu ceea ce facem în Bloc Zero, o asociație care se află la intersecția dintre cultură, educație și organizare comunitară. La momentul concretizării proiectului de revistă, deja lucram cu instrumente precum filmul și artele vizuale în rândul elevilor de liceu și publicului larg, instrumente care sunt potrivite pentru a introduce în discuție și reflecție subiecte controversate, sensibile sau urgente. Asta urmărim și prin POC!, să vorbim despre teme care ne provoacă să regândim mecanisme sociale și convingeri personale, să se producă un poc!, un pocnet, o fisură în structurile uneori prea închistate și nepermeabile în care trăim.
Q: Temele centrale variază de la un număr la altul, de la mediul înconjurător, la migrație și mobilitate, la universul apei, acum în numărul al treilea. Cum decideți asupra fiecărui număr?
A: Nu am plecat cu o listă de subiecte pe care să le abordăm, ci mai degrabă ne-am uitat în jurul nostru, mai precis la realitățile locale și prezente în care trăim și care ne modelează viețile fără precedent. Desigur că sunt chiar nenumărate temele de ales, dar spre exemplu, în momentul izbucnirii războiului din Ucraina, am simțit că putem contribui la discuția generală despre război, despre ce înseamnă granițele și mobilitatea pentru diverse persoane și grupuri și, de aici, la mai multele motive pentru care oamenii au migrat până acum și migrează în continuare și impactul pe care aceste experiențe le au asupra lor și a celor din jur.
Cât despre apă, este tot mai evident că trecem prin noi etape, din cauza schimbărilor climatice, simțim pe propria piele, dar vedem și la televizor știri despre secetă, inundații, furtuni șamd și în România, și în alte țări. Cu gândul la tinerii cărora le va aparține acest viitor în care nimic nu va mai fi ca înainte, am vrut prin noul POC! să ilustrăm influența apei ca resursă, teritoriu și patrimoniu asupra vieții cotidiene și comunităților din proximitatea ei și să provocăm la reflecție și acțiune asupra a ceea ce încă mai putem face ca societate pentru noi și generațiile viitoare.
Şi nu în ultimul rând, colaborăm cu antropologi, sociologi şi cercetătpri din România, ale căror subiecte le transformăm în bandă desenată. Aşadar, ne sfătuim şi cu ei. De exemplu, cu Bogdan Iancu şi Monica Stroe am stat mult de vorbă pentru numărul actual. E important să vedem și care sunt cercetările deja existente, pe ce ne putem baza.
Q: Suntem curioși care este procesul din spatele revistei, care pare să vrea să cuprindă nenumărate perspective?
A: Avem parte de o echipă complexă, diversă și interdisciplinară la fiecare ediție, tocmai pentru a surprinde cât de bine putem aspecte relevante ale realităților curente și apoi să le redăm într-un format clar, de înțeles și profesionist, în același timp.
La ediția actuală, am lucrat cu mai mulți antropologi și cercetători locali și din Rep. Cehă, care au fost pe teren și au condus sau continuat cercetări în diverse localități (Chilia Veche – Delta Dunării, Chieșd – jud. Sălaj, Sadova-Corabia – jud. Olt/Teleorman, Porțile de Fier, Târgu Neamț – jud. Neamț, New York – SUA), au stat de vorbă cu localnicii, au cercetat documente în arhive și, mai apoi, au sintetizat munca lor în scenarii de bandă desenată şi nu doar cu sprijinul meu, dar și al co-editoarei și ilustratoarei Maria Surducan. În toată această provocare, li s-au alăturat artiști și ilustratori cu o bogată experiență sau la început de drum, care au adus, prin propriile stiluri de ilustrare, completările și înțelegerile necesare ale povestirilor pe care vrem să le transmitem. Este un proces deloc unilateral, am lucrat cu toții pe parcursul mai multor luni, angajați în discuții continue și constante, în selecții, adăugiri și iar reveniri asupra unor detalii, în încercarea de a reda cât mai autentic situațiile cuprinse în revistă.
Și, ca să le și dau importanța pe care o merită, îi amintesc pe Bogdan Iancu, Vlad Gheorghiu, Călin Cotoi, Liviu Chelcea, Monica Stroe, Pavel Sterec (Rep. Cehă), Loredana Pană și artiștii și ilustratoarele Maria Simina Dimancea, Anna Benczédi, Dări Tămăslăcaru, Roma Gavrilă, Miruna Șmit, Tuan Nini, Maria Surducan, Alexey Klyuykov (Rep. Cehă).
Q: Dacă ar fi să alegi, care este povestea ce rămâne cu tine după încheierea muncii la revistă?
A: E greu de spus după ce ești implicat de la început în toate! Dar poate că “La marginea apelor” despre Chilia Veche, un loc unde se intersectează oameni, animale, noi construcții și ruine socialiste, cu toatele pe malurile Dunării, un amestec de nostalgie și speranță. Sau povestea “Apa care cade…din pământ” despre sistemul de irigații Sadova-Corabia, ruinarea sa și proiectele pentru reabilitare și comunitățile dimprejur cu propriile soluții la seceta care se prefigurează tot mai puternic.
În același timp, aș aminti și poemul grafic “Ozana”, care marchează și colaborarea cu Centrul CEVA din Târgu Neamț, un grup de adolescenți care face lucruri mărețe în localitatea lor și oferă acea speranță de care vorbeam și la începutul interviului. Dări Tămăslăcaru, cel care a ilustrat și scris poemul, este un elev talentat de liceu și parte din CEVA.
Q.: Ce ați pregătit pentru lansarea noii reviste?
A.: Lansarea numărului #3 din POC! va avea loc joi, 2 noiembrie, la partenerii noștri de la Centrul Ceh București, de la ora 19:00 (https://www.facebook.com/events/339314291896114). Ne dorim să purtăm o discuție vie cu participanții la eveniment, să răsfoim împreună paginile revistei.
Evenimentul va fi moderat de Ioana Pelehatăi (Scena 9), iar la discuţia despre Universul apelor şi banda desenată documentară, va fi prezentă o mare parte din echipa POC! #3.
Q: Ce urmează după lansarea revistei?
A.: Urmează o nouă lansare! Vom avea parte de alte două lansări, una în Târgu Neamț, în weekendul 10 -12 noiembrie și o alta în Cluj-Napoca, în data de 14 noiembrie, de la orele 18:30, la Bookstory.
În paralel, vom susține și evenimente în licee din diverse județe, în cadrul cărora vom discuta chiar cu tinerii elevi despre ce îi frământă și cunosc despre subiectul apei, al schimbărilor climatice și ce idei și speranțe au pentru viitor. De asemenea, revista POC! va rămâne disponibilă în bibliotecile acestor licee, pentru a fi accesibilă cât mai multor elevi.
Cititorii interesați de numărul actual al POC! sunt invitați la lansări și, de asemenea, pot intra în posesia numerelor anterioare de pe site-ul Bloc Zero.
Proiectul a fost derulat alături și cu sprijinul partenerilor de la Asociația MaiMultVerde, Cu Apele Curate, Lidl, Centrul Ceh București, Departamentul Masterului de Antropologie din cadrul SNSPA, Departamentul Masterului de Studii Vizuale și Societate din cadrul SNSPA și Centrul educațional de arte performative CEVA.
Parteneri media: Radio România Cultural, Scena 9, Revista Cultura, Revista ARTA, Filme-cărți.ro, Munteanu Recomandă, ȘtiriONG, România Pozitivă
Proiectul “Universul Apelor – prezență și (in)suficiență” a fost co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
