Hardcore Henry (2015)
Regia: Ilya Naishuller
Distribuția: Sharlto Copley, Tim Roth, Haley Bennett
Am două avertismente pentru cei care se decid să vadă ‘Hardcore Henry’, filmul de debut și singurul lung-metraj realizat până acum de regizorul rus Ilya Naishuller. Este un film de acțiune, dar nu este vorba unul obișnuit, ci despre un film de acțiune la persoana intâi. Povestea este prezentată dintr-o perspectivă similară cu cea a unui jucător la comanda unui joc video de genul first-person shooter (FPS) și cei neobișnuiți cu acest gen de jocuri sau nepregătiți pentru această experiență riscă să se aleagă cu o serioasă durere de cap spre final, dacă nu au abandonat vizionarea după 10 sau 20 de minute. Al doilea avertisment este pentru cei care detestă violența pe ecran. Este unul dintre cele mai violente filme pe care le-am văzut vreodată. Convenția este clară, suntem într-un film conceput ca un joc, dar chiar și așa, nu le recomand celor care evită filmele ‘dure’ să vadă ‘Hardcore Henry’. Cei care totuși s-au hotărât să vadă filmul s-ar putea să fie entuziasmați. Sau foarte dezamăgiți. Într-un fel este o experiență unică, la bine și la rău. Dar cel puțin, dacă au citit până aici, sunt cu toții preveniți.
Povestea este mai mult un pretext. Eroul filmului se trezește după un eveniment traumatizant, memoria pare să-i fi dispărut, și în scurt timp ne dăm seama că el însuși este sau a devenit un robot android sau poate un hibrid om-robot. Aruncat (la propriu) dintr-un elicopter într-o Moscovă modernă, periculoasă și violentă, va trebui să înțeleagă cine este el însuși, să discearnă intre dușmani (mulți) și prieteni (puțini), să o caute și să o salveze pe frumoasa blondă care declarase că îi este soție, și mai ales să supraviețuiască având la îndemână tot arsenalul jucătorilor de jocuri video FPS.
Nu știu dacă eroul filmului s-a lămurit până la urmă cine este, eu nu m-am dumirit în orice caz. Nu cred că este însă important. Accentul acestei producții internaționale este pus pe experiența vizuală și suntem martori-participanți ai unei performanțe tehnice cinematografice excepționale combinând jocul actorilor, acrobațiile cascadorilor și efectele grafice pe calculator. Totul este văzut prin ochii eroului, a cărui imagine o întrezărim doar de două ori, în reflecții. Montajul alert dă senzația de ‘one-shot’ deși este vorba despre scene separate intercalate cu 1800 de efecte CGI. Senzația de imersiune este aproape perfectă, ca spectatori ne aflăm într-o realitate virtuală similară jocurilor video cu adaos de bandă sonoră adecvată. Regizorul Ilya Naishuller are talent și stăpânește bine mijloacele tehnice. Interesant încotro se va îndrepta. O direcție pe care o stăpânește deja este cea a filmelor de anticipație de acțiune. Daca va dori să adauge și alt fel de conținut, și să abordeze povești mai consistente, va fi și mai interesant.
Nota: 5/10
(Sursă fotografii: IMDb.com, Medium.com)
