To Kill a Mockingbird (1962) – Sa ucizi o pasare cantatoare
Regia: Robert Mulligan
Distributia: Gregory Peck, Mary Badham, John Megna, Frank Overton, Rosemary Murphy
Gregory Peck face aici o demonstratie impotriva discriminarii de orice tip, mai ales cu privire la cea privitoare la culoarea pielii, intr-un film propus in anii ’60, cand discutiile asupra drepturilor persoanelor de culoare erau de mult deschise, cand Martin Luther King era pe cale de a obtine Premiul Nobel pentru Pace (primit in 1964), cand marsul acestuia din Washington tocmai se planifica, unde a avut celebrul discurs „I have a dream”. Desi este un film care trateaza mai multe teme, precum educatia copiilor, virtutea si justetea in cresterea lor, prietenia, printre randuri este discutata aceasta tema a dreptatii pentru orice rasa, Gregory Peck interpretand rolul unui avocat cu coloana vertebrala, care nu ezita sa apere un om de culoare, intr-un proces complet nedrept.
Atticus Finch este un om cum nu se poate gasi altul: un avocat judicios si drept, care nu ezita sa isi ofere serviciile pentru orice caz greu si fara speranta, chiar pentru niste persoane aflate la granita de jos a societatii, asa cum erau priviti negri in acea perioada (perioada care nu coincide cu anul lansarii filmului, ci se afla undeva in jurul Marii Depresiuni Economice). Pe langa slujba sa, sarcina mea grea este de a-si educa copiii, sa le insufle acestora simtul de dreptate si de egalitate, sa ii determine sa aiba aceeasi viziune pentru oameni in functie de calitatea lor sufleteasca si nu in functie de rasa, culoare sau marimea proprietatii. Cei doi copii ai sai, la care se adauga prietenul lor partener de vacanta, sunt vrajiti de tatal lor, singurul lor parinte, pentru ca mama lor a plecat, din pacate, prea devreme de langa ei si el trebuie sa isi asume intreaga responsabilitate.
Rezultatul este ca pur si simplu copiii sunt cuprinsi de extaz in preajma tatalui lor. Este foarte greu sa continui sa iti impui tinuta morala intr-o lume profund nedreapta. Tom Robinson este un om de culoare aflat intr-un loc nepotrivit la momentul nepotrivit, din singurul motiv ca el crede in egalitatea intre persoane de sex diferit si intre persoane de rase diferite, iar tanara care ii solicita de fiecare data ajutorul este nedreptatita de familie si are nevoie de ajutor. Violul care este incriminat nu este in mod sigur crima lui, dar rautatea oamenilor si tendinta de a-si imputa infractiunile pentru oamenii fara statut si fara aparare il aduce in pragul condamnarii la moarte.
Gregory Peck este aici cel care uneste destinele si ne poarte oferi o masura a profunzimii sufletului uman drept si fara prejudecati. El accepta din prima clipa sa il apere pe Tom Robinson, fara sa ii pese atat de culoarea pielii, cat mai ales de oprobriul public si de neacceptarea si respingerea copiilor sai in societate. Personajul sau este deosebit si foarte aproape de perfectiune: degajat, intelept, tandru, rabdator in relatia cu copiii sai, dar si foarte rational in relatia cu semenii sai, neinfricat, desi se afla intr-un timp cand orice gest impotriva regulilor era socotit drept aversiune si dusmanie. De aceea, este un exemplu pentru o societate amestecata si ranchiunoasa, pentru niste oameni care considerau ca nu sufletul uman primeaza, ci culoarea pielii sau rasa in care erai nascut.
Un film molcom, poate prea linistit, insa cu multiple semnificatii si invataminte.
3 comments
si cartea si filmul – superbe!!!
Unul dintre filmele mele preferate si unul dintre actorii mei favoriti… Se vede varsta =))
Varsta filmului sau varsta noastra 😀 ?