The Man Who Was Thursday (2016)
Regia: Balazs Juszt
Distribuția: François Arnaud, Ana Ularu, Jordi Mollà
Primul film din competiția Dracula Film Festival, The Man Who Was Thursday, promitea atât din trailer, cât și din prezentarea făcută pe site: un thriller erotic, cu discuții importante asupra castității preoților catolici și a tentațiilor oferite de lumea aceasta, cu Ana Ularu jucând un rol important și sexy. Așadar, am așteptat acest film nu numai pentru scenele din trailer, dar și pentru un subiect interesant, care să îmi ofere prilej pentru discuții contradictorii cu prietenii.
François Arnaud este un preot catolic non-conformist, care ascunde și ceva secrete din trecut, dar care nu pare croit pentru această ”slujbă”: arată bine, face flotări după rugăciunea de dimineața, bea cafea cu whisky în aceeași perioadă a zilei, pentru a continua la biserică cu o dușcă direct din sticlă. Încearcă să mântuiască și să se mântuiască. În clipa când în confesional vine o tipă cu o voce sexy, căreia i se văd doar buzele roșii, parcă ceva se rupe în credința lui și îi vine să fugă după ea. Nu mai e mult și urmează o partidă de sex aprig chiar în fața altarului. Ea este Ana Ularu, un personaj cheie al filmului, diavolesc, foarte sexy și devotată.
Așadar, perspectivele sunt excelente, ba chiar și continuarea promite de vreme ce el este protejat de emisarii Vaticanului, care doresc să îl atragă în descoperirea unei conspirații anti-bisericești, în caz contrar fiind excomunicat pentru faptele sale. Numai că aici intervine marele chix al filmului, partea a doua a filmului fiind o continuă pendulare aproape fără sens între trecut (pe vremea Ducelui Mussolini) și prezent, între vis și realitate, cu aceleași personaje. Confuzia apare, filmul scade în intensitate și spectatorul neutru nu își dorește altceva decât să se termine această nebunie. Cu alte cuvinte, dintr-un film promițător devine un thriller mediocru.
Nu rămâi cu prea multe lucruri din The Man Who Was Thursday. Desigur, ca spectator român, poți să aduci aportul necesar pentru Ana Ularu, dar cred că ea ar trebui să impresioneze pe oricine, de orice naționalitate. Are o frumusețe stranie, este sexy, este superbă, iar eu cred că ar trebui să fie văzută de producătorii de la Hollywood. Pe de altă parte, sunt câteva lucruri despre religie care pot fi discutate, fie de partizanii acesteia, fie de adversarii ei, plecând de la ceea ce spune un personaj, ceva de genul: ”Atunci când un om crede în lucruri absurde, este caz psihiatric; atunci când mii de oameni cred în lucruri absurde, este religie”. Un film mediocru, care promitea și putea mult mai mult.
Nota: 5/10
[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=wKyVyrYWP6k’]
