The Informant! (2009) – Informatorul!
Regia: Steven Soderbergh
Actori: Matt Damon, Scott Bakula, Melanie Lynskey
Puteti cumpara filmul acum, de pe ProVideo.ro.
The Informant este, in primul rand, transpunerea intr-un film al unui fapt real, a unei vieti binecunoscute peste Ocean sau in viata marilor companii transnationale. Pentru “gulerele albe” americane, Mark Whitacre este ceea ce spune chiar wikipedia ca este: persoana care a aparut prima data in atentia opiniei publice in 1995, cand a devenit cunoscut drept persoana cu cea mai inalta functie care a devenit turnator al FBI-ului. Filmul lui Steven Soderbergh are din aceasta cauza si aparenta unui documentar, dar trece in majoritatea timpului intr-un gen mai apropiat personajelor, un film de marturisire a faptelor si de intelegere a lor.
Nu cred ca il poti intr-un fel categorisi pe Mark Whitacre. Fiecare aspect al filmului ne dovedeste ca se schimba si isi schimba conceptiile si oamenii de incredere de la un moment al altuia fara a banui care este motivul sau modalitatea de actiune. Un om imprevizibil, dar, in principal, cel mai mare mincinos pe care l-am intalnit (de la baronul Münchhausen si Tartarin din Tarascon incoace). Isi construieste in colaborarea sa cu FBI-ul, cu avocatii sai, cu familia sau cu superiorii sai propriile scenarii, pe care toata lumea le ia in seama la inceput, iar cu timpul sa nu il mai creada nimeni, sa nu mai aiba nimeni incredere in el, sa il piarda credibilitatea si apoi, prin forta imprejurarilor, si libertatea.
Mark Whitacre, vicepresedinte la compania ADM, a fost persoana in care se putea avea incredere. Numai ca, intr-o zi, in speranta (usor absurda, dupa cum zarim pe parcurs) de a ajunge presedintele companiei, accepta sa colaboreze cu FBI-ul pentru a deconspira o practica anticoncurentiala, o aranjare a preturilor la produse alimentare intre firme adverse. Devine astfel The informant, cartita din interiorul birourilor, omul care timp de mai mult de doi ani a purtat permanent cu el microfoane, a implantat camere video ascunse, a tras persoanele din jurul lui de limba pentru a ajunge la expresia magica “ne-am inteles”.
Problema nu este legatura nou formata, nici oamenii pe care ii urmareste, ci minciuna, tendinta lui de a ascunde lucruri sau, dimpotriva, de a le inalta la proportii megalomaniace. Multe momente de tensiune, multe clipe in care fortele isi pierd increderea unele in celelalte brazdeaza filmul, pentru ca, spre sfarsit, tendinta lui Mark de a minti tot timpul se intoarce impotriva lui: cei care fura sute de milioane si aranjeaza preturi in defavoarea cumparatorilor scapa usor, iar Mark intra in inchisoare pentru o evaziune fiscala si mita de 9 milioane de dolari (intrebarea care ramane este daca nu a mintit si in privinta asta).
Este, in primul rand, un film care te prinde treptat-treptat, pentru ca spre final, daca nu stii povestea reala, sa nu te poti desprinde pentru a cunoaste adevarul. Este un film care poate fi usor inteles de persoanele inteligente, de persoanele care au trecut prin viata si, sa spunem, si mai usor de persoanele care au lucrat de-a lungul timpului in mari companii. Tesatura intrigii este deosebit de fina si este intrerupta deseori de reflectii asupra vietii ale personajului principal, pe care le putem desprinde din context si folosi ca invataturi despre viata.
Calitatile principale ale filmului sunt aduse de regizorul sau, Steven Soderbergh, care construieste dintr-o poveste reala cunoscuta de toata America, propria parere, printr-o satira puternica si prin momente inspirat amuzante, asupra realitatilor subterfugiilor din marile companii, despre sprijinul, cateodata inexistent, dat de organele puterii martorilor care spera sa fie protejati. Matt Damon este schimbat, dar credibil. Un film care trebuie privit cu multa atentie, cu dorinta de intelegere, un film interesant, desi nu spectaculos.
2 comments