-Dacă tot am scris săptămâna trecută despre ”Contact”, cartea lui Carl Sagan, am descoperit pe blogul FacemFilme.ro felul în care a fost realizată o scenă renumită din filmul cu același nume, apărut în 1997: ”Contact este unul din cele mai bune filme SF ale anilor ’90 și filmul cu care a fost asemănat cel mai mult Arrival, SF-ul lui Denis Villeneuve. Contact este o adaptare a romanului omonim al lui Carl Sagan și a impresionat la data lansării prin efectele sale speciale, exact așa cu impresiona și Arrivalanul trecut la lansare. Însă o scenă în particular, pe care multă lume nici nu ar recunoaște-o la vizionarea filmului că este o scenă realizată folosind efecte speciale, este cea despre care veți vedea mai jos cum a fost realizată.”
-Baby Driver este foarte lăudat în blogosferă, chiar dacă Andra, colega noastră, a scris că este un film care merită atât nota 10, cât și nota 6. Iulian Fira merge împotriva curentului și spune că este un film slab: ”E plina industria hollywoodiana de filme de succes refacute pentru a stoarce bani cu nerusinare, mai ales de la generatiile prea tinere sa isi aminteasca originalele, iar pelicula regizata de Edgar Wright se inscrie in aceeasi meteahna, insa intr-un mod care se vrea mai smercher. Se iau si se amesteca locuri comune din anii ’90 si ’00, adica masini feroce si urmariri aiuritoare, talhari charismatici, sefi criminali atotputernici, violenta gratuita impotriva personajelor episodice, jafuri de banca neverosimile si un personaj principal care participa la faradelegi impotriva vointei lui, baiat bun, care traieste cu si prin muzica (Blues Brothers?!), cronometrand-si operatiunile in functie de melodii (numele Hudson Hawk va spune ceva?).”
-Dan Becerescu scrie pe blogul său despre același film: ”Filmul bifeaza trademark-urile lui Wright: editarea este bestiala – secventele de livrator de pizza Goodfellas sunt parte din ADN-ul regizorului, iar muzica e dusa aici la superlativ. Masinile danseaza pe muzica in timpul urmaririlor, personajele canta si danseaza in timp ce-si traiesc povestea de iubire. Muzica e cheie de intelegere a personajelor, tot ea leaga si dezleaga relatiile intre personaje. Nu lipsesc tonurile ironice, dar Baby Driver aduce mai multa caldura si sensibilitate decat m-as fi asteptat.”
–”Transformers: Ultimul cavaler” e o altă prostie cinematografică? Nici nu ne așteptam la altceva. De altfel, o scrie și Emil Călinescu pe Cinemil.ro: ”Inteleg ca nu ar trebui sa fie foarte realista, inteleg ca referintele istorice sunt acolo de ochii lumii, nu au absolut nicio legatura cu realitatea, inteleg ca nu trebuie sa gandim foarte mult, este vorba, pur si simplu, despre roboti. Inteleg si pot accepta asta. Ce nu inteleg, insa, si nu ma va putea lamuri nimeni, este de ce dupa 5 parti nu putem vorbi de un Univers Transformers. Sa stim exact cine-s cei buni, cine-s cei rai, filmul sa aiba ceea ce numim O logica interna. Putem sau nu sa fim de acord cu ea, putem sau n-o pricepem pe de-a intregul, dar ea ar trebui sa existe. In acest caz, se evidentiaza prin absenta ei.”
Recenzii filme pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Spider-Man: Homecoming” (2017)