Pete’s Dragon (2016) – Pete și dragonul

Pete’s Dragon (2016)

Regia: David Lowery
Distribuția: Bryce Dallas Howard, Robert Redford, Oakes Fegley

2016 se dovedeste a fi anul in care Studiourile Disney se reinventeaza, renunta la originalitatea povestilor si incearca  sa ofere o viata noua unor succese mai vechi. Dupa aventurile lui Mowgli in universul animat CGI din „Cartea Junglei„, e randul lui Pete si Elliot  din „Pete’s Dragon” sa faca pasul de la animatia lansata in 1977, la semi-realitatea virtuala.

Regizorul si co-scenaristul David Lowery ia provocarea in serios si, impreuna cu Toby Halbrooks si Malcolm Marmorstein, crează straie noi povestii, abandonand ideea de musical, translatand actiunea din satul de pescari original, in oraselul ascuns in creierul muntilor, inconjurat de paduri salbatice si greu accesibile omului. Gratie tehnologiei Elliot, dragonul nu mai prinde viata din creion si cerneala,  este acum o creatura complet digitalizata, cu o superba si pufoasa blana verde si cu capacitate de camuflare ce va face mult mai palpitanta si ingenioasa interactiunea cu el, spre deliciul celor mici. Ingredientul care, insa, s-a pastrat in ambele creatii este insusi motorasul care le anima – credinta in supranaturalul ce ne inconjoara.

Inca din primele secvente avem de-a face cu magia. Pete (Levi Alexander) este un pusti de 5 ani care se deplaseaza impreuna cu parintii (Esmée Myers si Gareth Reeves) catre noua locuinta, undeva in Pacific Northwest. In mijlocul discutiei despre aventura si ce reprezinta ea, se petrece evenimentul nefericit si Pete ramane orfan si singur, pierdut in adancul padurii.

Strangand la piept cartea primita cadou, neajutorat si dezorientat, insa cu prea mult calm si neconvingatoare stapanire de sine, micul erou colinda printre copaci. La primul semn de pericol isi face aparitia si viitorul companion, un urias cu blana verde, aripi si reactii de catel alintat, infricosator mai mult prin dimensiuni si efecte sonore decat prin comportament.

Sase ani mai tarziu ii regasim pe cei doi – noul Pete (Oakes Fegley) si vechiul Elliot dragon zburator cu probleme la aterizare, transformat in parinte surogat, traind si hoinarind fericiti in padurea deasa, pana intr-o zi cand totul se schimba. Copilul descopera oamenii, oamenii descopera copilul si implicit si dragonul, oamenii iau copilul si vor sa prinda dragonul, copilul incearca sa salveze dragonul. Nu va speriati, actiunea nu e atat de dramatica pe cat pare, totul e previzibil si chiar patetic, insa reactia salii m-a facut sa realizez ca povestea atinge sufletele micilor spectatori.

Putin umor si mai multa pasiune, o intriga mai antrenanta, cateva intreruperi in liniaritatea actiunii si cateva efecte speciale, mai speciale decat un banal cameleonism, ar fi adus, poate, mai mult entuziasm pe fetele parintilor insotitori.

Trebuie apreciat Oakes Fegley pentru seriozitatea si profunzimea interpretarii eroului principal. Daca imaginarul Elliot pare real, aceasta se datoreaza in buna parte naturaletii cu care il abordeaza Pete, indiferent daca zboara impreuna prin padure, in inaltul cerului sau se cuibaresc langa foc, in pestera pe care o considera casa.

Realismul lui Oakes Fegley isi gaseste pereche in Oona Laurence, Natalie, fetita padurarilor de care se ataseaza de la prima intalnire. Impreuna isi traiesc aventura veridic, emotionati si afectati de ce li se intampla, coplesiti uneori de setimente si responsabilitati, insa fara sa depaseasca emotional varsta pe care o au.

Din pacate, celelalte personaje, adultii, sunt mai putin convingatoare. Wes Bentley si Bryce Dallas Howard dau viata cuplului care il gasesc pe Pete in padure si care spera sa-i ofere un camin adecvat conditiei sale. Nici gesturile, nici expresiile faciale nu reusesc sa dezvolte destula emotie care sa treaca ecranul pana la spectatori. Personajele lor raman schematice, neconvinga toare, unidimensionale si fara profunzime. Este prea mult patetism in aceste interpretari, cadre prea lungi cu ochi in lacrimi si figuri fixe afisand grimase, incrcand sa mimeze trairi intense.

Aceeasi superficialitate si interpretare putin fortata, in speranta starnirii unor zambete, o gasim si la „raul de serviciu” – Karl Urban care il intruchipeaza pe Gavin, cel care captureaza dragonul si spera sa obtina foloase de pe urma lui.

Este placuta intalnire cu Robert Redford care il interpreteaza pe Meacham, tatal lui Grace (Bryce Dallas Howard), bunicul ce incanta fiecare generatie de copii cu povestea dragonului intalnit in padurea din spatele caselor, in tineretea sa. Niciodata nu esti prea batran ca sa crezi in magie, ne invata Meacham, asa cum mereu trebuie sa infrunti cu umor si degajare ironiile si neincrederea celorlalti.

Ca orice animatie, nici „Pete’s Dragon” nu este lipsit de mesaje moralizatoare, transparente si directe, mai intai unul ecologic, despre natura care trebuie protejata, despre oameni care distrug habitatul natural al animalelor, despre exploatarea fara noima a padurilor. Si mai vorbeste acest film despre copii care trebuie ocrotiti si carora le trebuie o familie si mai ales despre puterea de a crede in minuni si disponibilitatea de a le regasi in viata de zi cu zi.

„Pete’s Dragon”, varianta din 2016, este un basm usor despre familie si prietenie, care incearca sa dovedeasca, inca o data, ca povestile repovestite au farmecul si individualitatea lor, ca exista inca destula magie in ideile vechi si lucrurile deja familiare. Dincolo de toate, rasuflarea de foc a unui dragon poate topi si cel mai inghetat suflet.

Nota: 5/10

[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=fPOamb6d_20′]