Madame Hyde (2017)
Regia: Serge Bozon
Distribuția: Isabelle Huppert, Romain Duris, José Garcia
Regizorul și co-scenaristul Serge Bozon a plecat de la celebra nuvelă a lui Robert Louis Stevenson pentru a realiza în 2017 ‘Madame Hyde’ o versiune feminină a povestii, transferată într-o scoală din Franța secolului 21. În rolul principal apare Isabelle Huppert, una dintre cele mai bune actrițe franceze ale ultimelor decenii și una dintre actrițele mele preferate. Roluri secundare sunt interpretate Romain Duris și Jose Garcia, doi dintre cei mai șarmanți și mai talentați actori francezi. Multe premize par deci adunate pentru ca ‘Madame Hyde’ să fie un film bun și cu succes la public. Poate acest proiect eșua? Ce se poate întâmpla rău? Cam tot, acesta este răspunsul meu surpriză după vizionarea acestui film.
Marie Gequil (Isabelle Huppert) este profesoară de fizica la un liceu. În pofida bunelor sale intenții nu reușește mai nimic din punct de vedere pedagogic: nu stăpânește clasa și nu captează interesul elevilor ei indisciplinați, cele două singure fete din clasa ‘tehnologică’ o reclama consiliului pedagogic, iar directorul școlii (Romain Duris) nu pare să-i aprecieze nici eforturile și nici metodele pedagogice. Nici acasă lucrurile nu par să stea mai bine, căsătoria fără copii este copleșită de rutină, iar soțul muzician și șomer (Jose Garcia) nu este capabil de mai mult decât să o încurajeze cu sfaturi inutile. Doar un accident în laboratorul pe care îl păzește strict de elevi mai poate schimba ceva. Și el se întâmplă. Lovită de trăsnet (la propriu) mediocra profesoară se transformă într-un pedagog inspirat ziua și într-o ființă periculoasă și electrizantă (la propriu) noaptea. Faptele bune de peste zi schimbă în bine destinul lui Malik (Adda Senani) dintre elevii săi handicapați, chiar și clasa începe să-i dea atenție, dar ceea ce se întâmplă noaptea este sinistru. Jekyll va plati și pentru faptele lui Hyde, așa cum știm din povestea cunoscuta?
Mărturisesc că această stranie versiune a temei inventate de Robert Louis Stevenson m-a descumpănit. Este unul dintre acele filme pentru care aprecierile spectatorilor diferă de la 10 la 1. Eu, indecis, sunt undeva pe la mijloc cu aprecierea mea. Love and Hate. Jekyll and Hyde, nu-i așa? Cam totul este invers, mult prea multe pentru a nu fi intenționate: schimbarea de gen a eroului devenit eroina; abordarea neconvențională a unor teme sociale fierbinți cum sunt integrarea socială în cartierele defavorizate, indisciplina elevilor din licee, rigiditatea sistemului pedagogic; intepretarea care pare intenționat stângace, poate parodică, a lui Duris și Garcia; efectele speciale intenționat simpliste, subliniind faptul că tema sci-fi este doar un pretext; imaginea în multe secvențe neclară cu inserții foarte vizibile de roșu. Isabelle Huppert interpretează un rol foarte diferit de cele cu care ne-a obișnuit, și starea de permanentă confuzie în care se află eroina mi s-a transmis și mie ca spectator. Acest amestec de genuri sci-fi, horror, film social, pedagog inspirat, etc. este presărat de idei interesante, unele originale, dar povestea este plină de găuri și de salturi. Regizorul Serge Bozon refuză, nu vrea sau nu poate, să aducă pe ecran o narațiune cinematografica coerentă. ‘Madame Hyde’ este fară dubiu una dintre cele mai bizare adaptări pentru ecran a temei Jekyll / Hyde pe care am văzut-o vreodată.
Nota: 5/10
(Sursă fotografii: IMDb.com, Eclaircolor.com)
