Iubire elenă (2012)
Regia: Geo Saizescu
Distribuția: Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Georgiana Saizescu
Amatorii de filme românești și cei care urmăresc școala cinematografică din România au două motive întemeiate de a dori să vadă ‘Iubire elenă’ realizat în 2012. Este vorba despre ultimul film al lui Geo Saizescu (1932-2013), regizor cunoscut în România pentru o activitate de mai bine de jumătate de secol, incluzând comedii cu succes la public, dintre puținele filme de acest gen din perioada comunistă. Pe genericul filmului apare în rolul principal Maia Morgenstern, una dintre cele mai cunoscute actrițe de teatru și de film din România de astăzi, cunoscută (dar nu suficient) și pe plan internațional. Din păcate, filmul dezamăgește cam din toate punctele de vedere.
‘Iubire elenă’ este ecranizarea unei piese de teatru al cărei subiect se desfășoară în două planuri paralele. O femeie bine situată din sudul Greciei invită un critic de artă pentru a-i oferi spre vânzare un tablou aparțînând unei pictorite din secolul 19, cu un destin zbuciumat, care își distrusese majoritatea tablourilor. Pe ecran sunt prezentate două telenovele, una fiind viața pictoriței din secolul 19, cealaltă o relație incertă care se înfiripează între bărbatul și femeia aflați la vârstă maturității. Niciuna dintre povești nu este nici suficient de interesantă, și nici personajele nu au suficientă consistență pentru a câștigă in vreun moment simpatia spectatorilor. Ar putea fi un film despre artă, ar putea fi un film despre dragoste. Niciunul dintr filoane nu este insă exploatat. Cele două povești se întâlnesc doar într-un singur moment care pare aproape parodic. Este de altfel singurul moment de umor din acest film al unui autor de comedii, și este vorba despre umor involuntar.
Cam nimic nu funcționează din punct de vedere cinematografic. Acțiunea se petrece în Grecia și Italia, dar filmul este vorbit în cea mai mare parte a timpului în românește. Secvențele contemporane aduc a teatru filmat, cele istorice a documentar biografic cu actori, niciunul de prea bună calitate. Filmările exterioare seamănă cu clipuri de reclame turistice. Interiorul casei eroinei principale pare un mic palat, dar nu prea corespunde cu statutul economic al unei ghide turistice care a crescut singură un copil. Neașteptat, apar erori de continuitate. Deși filmul este plin de dialoguri și comentarii off-screen, nu aflăm mai nimic despre personaje, cu excepția femeii interpretate de Maia Morgenstern. Contribuie desigur la asta și scenariul, și jocul actriței, deși stilul interpretării aparține mai mult teatrului decât filmului. A o vedea și a o revedea pe Maia este întotdeauna o delectare, dar nici măcar ea nu poate salva acest film.
Geo Saizescu făcea parte din grupul de regizori români care au realizat filme bune sau măcar rezonabile în condițiile grele ale controlului ideologic din perioada comunistă, dar care după 1989 nu au reușit să creeze în libertate filmele pe care le așteptau de la ei spectatorii lor. ‘Iubire elenă’ este un acord final dezamăgitor.
Nota: 3/10
(sursă fotografii: Femeia.ro, Cinemaraton.ro)
