Marussia (2013)
Regia: Eva Pervolovici
Scenariu : Eva Pervolovici, Monica Stan
Distribuția: Dinara Drukarova, Marie-Isabelle Stheynman, Sharunas Bartas, Dounia Sichov
Sâmbătă, 28 Martie, a avut loc premiera filmului Marussia la cinema Studio, în prezența regizoarei și scenaristei Eva Pervolovici și a actriței Mădălina Constantin. Numele regizoarei este cunoscut publicului român prin prisma scurt-metrajelor cu care a participat la Festivalul de Film Transilvania și la Festivalul Next Film.
Marussia (titlu sugestiv pentru țara de origine a protagonistelor – Ma Russie) a făcut parte din selecția mai multor Festivaluri internaționale de profil din întreaga lume, având premiera mondială în cadrul Berlinalei 2013. Pe parcursul celor doi ani, filmul a fost premiat cu numeroase distincții – Premiul TV5 Monde pentru cel mai bun film Francofon în cadrul Festivalului Internațional de film Transilvania, mențiune specială în cadrul Festivalului de Film Independent de la Bordeaux, premiul publicului la Auburn, Australia. Din ianuarie 2015, filmul este distribuit în cinematografele din Franța, unde critica l-a întâmpinat foarte bine: Sub aspectul unei fabule sociale delicat feministe străbate o fantezie colorată, prin confruntarea uneori violentă, alteori amuzantă, dar mereu emoționantă a acestor două naturi: două corpuri libere, două prezențe excentrice în fața unui sistem care nu le înțelege (Yann Tobin – Positif). În România filmul este distribuit cu sprijinul Organisation Internationale de la Francophonie.
Un film unic, curajos am putea spune, ținând cont de faptul că este realizat de către o româncă despre imigranții ruși, într-un context francez, cunoscut ca nefavorabil imigranților, în ciuda mediatizării politicii de acceptare. Lăsând la o parte subiectul delicat, filmul are o coloratură aparte, având curajul să aducă în fața spectatorilor acea libertate sauvage, care se află la limita acceptării. Un spirit liber, la care poate tânjim dacă nu ne gândim la repercursiuni, o atitudine din ce în ce mai rar întâlnită în societățile ghidate de reguli, dar care nu este supusă judecății, cel puțin nu în acest film. Lucia, o mamă rusoaică de 35 ani, şi Marussia, fetiţa ei de 6 ani, cutreieră pe străzile din Paris, cu valizele în mână. Caută în fiecare noapte un loc de dormit, în funcţie de întâlniri şi întâmplare. În ciuda incertitudinii şi a privirilor dezaprobatoare ale compatrioţilor lor, mama şi fiica trăiesc momente unice, gen carpe diem, dar care, până la urmă, nu le oferă stabilitatea necesară.
La baza filmului stă o întâmplare, întâlnirea dintre Eva și Marussia pe vremea când fetița avea 3 ani și a cucerit-o pe regizoare cu șarmul ei. De aici și până la un film nu a fost un pas lung, mai ales că mama fetiței a găsit firească propunerea Evei de a lucra împreună. Dacă Marussia joacă propriul rol, mama este interpretată de către actrița rusă Dinara Drukarova, cunoscută pentru rolul din filmul lui Vitali Kanevsky, Zamri, umri, voskresni!, film ce a câștigat Caméra d’Or la Cannes în 1990. Și dacă tot vorbim de actori, cred că merită menționată și prezența regizorului lituanian Šarūnas Bartas în rolul unui artist rus prezent la Paris și fugitiv în viața celor două fete.
Filmul este o combinație între scenele prelucrate și cele obținute de către Eva cu o cameră 5D pe durata unui an petrecut efectiv cu fetele, pe străzile Parisului, ca participant pasiv la aventura lor. Așa cum afirmă și regizoarea, filmul reprezintă 80% realitate, restul fiind ficțiune. Și dacă considerați că cele 20 de procente de ficțiune sunt cele care dau farmec poveștii veți avea o surpriză de zile mari. Lucia, personalitatea și povestea ei bat realitatea, iar transpunerea adevărului pe marele ecran a speriat-o chiar și pe regizoare, care a hotărât să nu povestească toate întâmplările aventuroasei rusoaice.
Poate la o primă vedere, povestea ar părea o critică adusă imigrației și lacunelor acestui proces, însă acestea reprezintă doar planul secundar al poveștii, focusul fiind îndreptat spre frumusețea și tragismul uman, pe diferența dintre aparențe și realitate, pe relația profundă dintre o mamă și copilul ei, pe psihologia individului, dar fără a face psihologie, pe lupta pentru supraviețuire și pentru libertate, fără prezența ochiului critic. Ne aflăm pur și simplu în fața unei povești, expusă într-o manieră atât de candidă încât înlătură posibilitatea judecății morale, transformând filmul într-o experiență dulce-amăruie, autentică, fără urme de manipulare.
Notă: 9/10
Trailer:
[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=ZbM-m8AotK8′]