Filme Filme europene

Mai Cronenberg decât David Cronenberg: Titane (2021)

Titane (2021)
Regia: Julia Ducournau
Distribuția: Vincent Lindon, Agathe Rousselle, Garance Marillier

‘Titane’, filmul scris și realizat în 2021 de Julia Ducourneau, este un film șocant. Scriind această apreciere mă surprind gândindu-mă dacă mai poate fi considerat ceva șocant în comparație cu ceea ce vedem în știrile din actualitatea acestor zile. Șocant este poate și faptul că acest film atât de extrem, atât de ciudat în multe dintre elementele sale tematice, atât de grafic în violenta sa a putut primi anul trecut ‘Palme d’Or’ la Cannes. (Pentru a completa informația, a fost nominalizat și pentru premiul – neoficial – Queer Palm care recompensează filmele cu tematică LGBT.) Și totuși, fară a fi văzut desigur toate celelalte filme care au fost în competiție, am bănuiala că decizia juriului a fost justificată sau în orice caz rezonabilă. ‘Titane’ este un film extraordinar de bine făcut, un film care propune o combinație de subiecte actuale incitante, un film magnetic de care nu te poți desparți în timpul vizionării dacă ai trecut cu bine primele zece minute. Mulți dintre prietenii mei vor abandona vizionarea după prima sau a doua scenă mai ‘tare’, dar cei care rezistă nu o vor regreta. Este greu de crezut că Julia Ducourneau este doar la al doilea său film de lung metraj. În rândul regizoarelor care propun teme feminine și feministe, ea ocupă deja un loc al său din perspectiva filmelor extreme.

‘Titane’ începe ca o dramă de familie combinată cu un film de science-fiction. O fetiță pe nume Alexia își sâcâie tatăl în timp ce acesta conduce mașina pe sosea și se produce un accident de circulație. Fiind rănită la cap, i se face un implant din titaniu. Ieșită din spital, îmbrățișează mașina. Flash-forward. Au trecut 15-20 de ani. Alexia a devenit o tânără excentrică, cu pasiune pentru mașini. Le vinde prestând dansuri exotice, face chiar și sex cu o mașină (o scena grotescă) și rămâne însărcinată (!). În viața privată este ucigaș serial. Când poliția este pe urmele ei, își schimbă fizionomia (altă scenă pe care o veți uita greu) și adoptă identitatea unui băiat dispărut de zece ani, fiul lui Vincent, seful unei stații de salvare-pompieri. Deghizarea este imperfectă, dar bărbatul imbătrânit, care are și el problemele sale, dorește mai mult decât orice să creadă că tânărul efeminat și straniu, care nu scoate o vorbă este fiul pierdut. Alexia și Vincent par a veni din două lumi diferite. Intre ei se crează o relație specială și stranie, la fel ca tot ceea ce vedem în acest film.

‘Titane’ îmi oferă încă o confirmare a faptului că se pot face filme de calitate în orice gen cinematografic, inclusiv în genul filmelor extreme, uneori etichetate ‘trash horror’. Premizele par complet ridicole, desigur fără legătură cu realitatea sau biologia. Dar chiar și aceste premize conțin o ironie acidă la adresa pasiunii pentru automobile (și a filmelor care o exemplifică) și o reflectare a unei angoase discutate de experții în viitor și de filosofi ca urmare a hibridizării corpului omenesc, din ce în ce mai mult împănat cu proteze și implanturi artifciale având că scop repararea după accidente sau chiar prelungirea vieții. Legătura dintre Alexia și Vincent spune multe despre încrederea dintre oameni, despre paternitatea frustată, despre machoism și despre acceptarea celor care sunt diferiți. Interpretările celor doi actori din rolurile principale sunt formidabile. Vincent Lindon este un actor pe care îl apreciez mult, inclusiv pentru faptul că își alege foarte bine și rolurile dar și regizorii cu care lucrează. Pentru Agathe Roussell rolul din ‘Titane’ este debutul în lung metraj, și dedicația cu care se implică într-un rol dificil și fizic dar și psihologic este remarcabilă. După un asemenea debut așteptările nu pot fi decât mari. Machiajul cu care este ‘împodobită’ actrița merită și el o mențiune specială.

Despre Julia Ducourneau ce aș putea spune? A scris și a făcut un film altfel, un film care dovedește că nu se teme că șocheze, și că este capabila să creeze emoție artistică și să-i mulțumească pe amatorii de extreme în același timp. ‘Titane’ a fost comparat de multa lume cu filmele lui David Cronenberg – ‘Crash’ pentru pasiunea pentru automobile, tot ‘Crash’ dar și altele pentru îndrăzneala de a crea ‘horror’ prin mutilarea corpului omenesc. Adevărul este că în ‘Titane’ Julia Ducourneau l-a depășit pe Cronenberg pe terenul său (de acum 25 de ani). Rămâne acum de văzut încotro va evalua și cum va reuși regizoarea să se depășească pe ea însăși în filmele următoare.

Nota: 8/10

(Sursă fotografii: IMDb.com)

Articole similare

Prin blogosfera literară (15 – 28 decembrie 2014)

Jovi Ene

Prin blogosfera cinefilă (29 ianuarie – 4 februarie 2018)

Jovi Ene

Narcotice in cultura romana. Istorie, religie si literatura, de Andrei Oisteanu

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult