Les Ardennes (2015) – D’Ardennen – Iubire în 7 crime
Regia: Robin Pront
Scenariul: Jeroen Perceval, Robin Pront
Distributia: Kevin Janssens, Jeroen Perceval, Veerle Baetens
Un film in care imaginea, dimpreuna cu soundtracks-urile vin sa se impleteasca perfect cu povestea, regia si jocul personajelor, rezultand un produs cinematografic de exceptie.
Un film negru, crud si sangeros, in care sangele nu are o expunere de mare vizibilitate, iar cruzimea este invocata prin devoalarea pas cu pas a psihologiei personajelor. Personaje – pe de o parte – a caror violenta paseste in domeniul intunecat al prihopatiilor si personaje – pe de cealalta parte – care se lupta pentru a-si regasi echilibrul intr-o lume in care, insa, slabiciunile sunt grav amendate si consecintele fatale.
In primul rand, scenariul (Jeroen Perceval, Robin Pront) ne spune o poveste cutremuratoare, a unui grup social al caror indivizi – unii dintre ei incercand sa depaseasca violenta si negativismul acestei margini de umanitate, altii dand frau liber instinctelor de supravietuire prin exacerbarea celor mai crude impulsuri ale firii atinse ireversibil patologic. Degetul negru al raului – in aceasta poveste – distruge fatal pornirile spre bine ale celor ce vor sa se vindece. Iadul este pavat cu intentii bune, pentru ca personajele care lupta cu ele insele, spre a se repara, sunt prea slabe pentru a rezista in fata raului. Si toate “in numele iubirii”. O concluzie pe care nu trebuie sa o tragem ca fiind generala si singura posibila, dar care atrage atentia, suna alarma, trezeste constiinta! Ideea ca – aflat la marginea societatii – supus tuturor imboldurilor si vicisitudinilor vietii – este greu sa te vindeci, sa-ti construiesti o viata curata – este imposibila, pentru ca mediul iti este potrivnic si nu iti permite sa reusesti– nu poate si nu trebuie sa fie generalizata.
In al doilea rand, este de remarcat regia (Robin Pront – coscenarist alaturi de Jeroen Perceval), care instrumenteaza exemplar economia acestui film, tensionandu-l prin toate mijloacele cinematografice, construind o schema perfecta de thriller, totul insa, intr-un echilibru de bun simt as zice, pentru ca tine spectatorul in tensiune, il surprinde prin finalul dramatic si nu ii adoarme vigilenta moralitatii si a spiritului de dreptate.
In al treilea rand (fara sa exclude ideea ca regia este aceea care coordoneaza in fond, toate acestea), vorbim despre un director de imagine – Robrecht Heyvaert – care prin nuantele gri-cenusii ale cadrelor subliniaza incarcatura psihologica a personajelor, care prin utilizarea inteligenta a ferestrelor drept limita dintre un interior chinuit al personajelor si exteriorul care poate exemplifica eliberarea, ajunge sa introduca in poveste un personaj nou – spectatorul de fapt – spectatorul care trebuie sa inteleaga dubla fateta a monedei si sa discearna morala povestii.
In al patrulea rand – coloana sonora a filmului, semnata de Hendrik Willemyns vine cu cateva piese care frisoneaza si iata spre exemplificare una dintre acestea (tema si finalul peliculei), balansata insa prin inserarea – spre exemplu – a nemuritoarei “Tombe la neige” a lui Adamo, menita sa sublinieze prapastia dintre linistea, melancolia si frumusetea primilor fulgi de zapada si carnagiul “in numele iubirii” din peisajul Ardenilor.
Si in al cincilea rand – distributia! Kevin Janssens (Kenneth), Jeroen Perceval (Dave) si Veerle Baetens (Sylvie). Pe primii doi, eu nu i-am vazut pana acum, insa pe Veerle Baetens, am placut-o in The Broken Circle Breakdown – 2012, ca actrita si ca interpreta de bluegrass music. O tripleta de actori greu de trecut cu privirea, greu de uitat.
Si ma intorc si spun ca filmul acesta, orchestrat sub mana lui Robin Pront, care are sub bagheta lui o echipa care a inteles si ne-a transmis pe deplin drama profunda a acestei felii de viata, ma face sa fiu si pe viitor atenta la cinematografia flamanda, din care iata ca am primit pana acum semnale la nivel inalt.
Doi frati, nascuti si crescuti de acelasi parinte … intre ei … femeia dorita de fiecare … si la capatul drumului lor … o hecatomba de cadavre … in numele iubirii! O tema cu radacini adanci in istoria umanitatii.
Acest film este propunerea Belgiei la Premiile Oscar 2017.
Filmul este distribuit în cinematografele din România de FREEALIZE începând cu data de 25 noiembrie.
Nota: 8/10
[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=0c3-6qMpTho’]
