Ocean’s Eight (2018)
Regia: Gary Ross
Distribuția: Sandra Bullock, Cate Blanchett, Anne Hathaway, Helena Bonham Carter, Rihanna
Dorința de a reuși a fost foarte mare în cazul acestui film. Pe lângă continuarea (se spera, cu succes) a seriei de jafuri nemaivăzute Ocean’s, s-a considerat că era necesar să fie mutată atenția pe doamne, care pot face și ele spargeri nemaivăzute și sunt niște infractoare de calitate, dacă trebuie; apoi, să jefuiești o bancă nu mai are farmec, e prea clișeistic, așa că se jefuiește un muzeu, unul foarte important, precum Metropolitan Museum of Art din New York (nu-i vorba, și muzeele au tot fost jefuite prin filme); apoi, pigmentezi distribuția cu actrițe de mare talent, cu dovadă, alăturând unor cameo de celebrități, precum Serena Williams, Maria Sharapova, Kim Kardashian, John Mc Enroe.
Numai că una este dorința, alta este reușita. În ciuda ambițiilor, Ocean’s Eight este un film suprasaturat de clișee, care nu poate fi salvat nici de actrițele frumoase și talentate, nici de inteligența planului de atac asupra MET. Organizatoarea atacului este Debbie Ocean (Sandra Bullock), proaspăt ieșită din închisoare și arhetipul hoțului nereeducabil. A stat acolo o perioadă de cinci ani și nu și-a folosit timpul decât pentru a plănui jaful perfect, suprapus pentru o răzbunare către fostul iubit, cel care a băgat-o la zdup, trădând-o. Așa că strânge o gașcă de încă 5-6-7 tipe (veți vedea câte sunt exact!), fiecare cu calitățile sale, pentru a jefui un colier de diamante, în valoare de vreo 150 milioane de dolari. Acțiune chirurgicală, bine organizată, atentă la toate detaliile. Ca în orice film al genului. Nu palpitantă, dar calculată, atentă și, prin asta, suficient de interesantă măcar pentru urmărirea detaliilor.
Problema este că, fiind atât de calculat și lăsând prea puțină manevră pentru situații neprevăzute, filmului îi cam lipsește suspansul, iar acțiunea curge prea molcom. Se cheltuie timp inutil cu pregătiri pentru pregătiri, cu angajarea a încă unei femei, și a încă uneia, încât de multe ori m-am gândit să opresc Blu-ray-ul și să trec la o misiune mai simpatică și mai antrenantă din GTA V. Dar am fost cuminte și am așteptat cu nerăbdare să se apară finalul, în speranța că se mai schimbă ceva. Nu a fost așa, fiind un ”blockbuster” destul de tern, pe care cu greu îl duci la capăt. În ciuda numelor grele.
Desigur, ce am scris eu aici e doar o viziune personală, una foarte pe scurt. Puteți descoperi recenzii mai pe larg, mai bine argumentate, scrise de colegii mei Dan aici și Andra aici. Oricum, notele lor nu se îndepărtează prea mult de a mea: