Tagundnachtgleiche (2020)
Regia: Lena Knauss
Distribuția: Thomas Niehaus, Sarah Hostettler, Aenne Schwarz, Godehard Giese
Descoperirea unor cineaști noi aflați la începutul carierelor lor și vizionarea unor producții care surprind prin calitate și prin viziunea originală este una dintre bucuriile amatorilor de cinema. Am fost bine inspirat să decid să văd ‘Echinocțiu’ (titlul englez este ‘Equinox’, titlul original este ‘Tagundnachtgleiche’), un film german care nu are o cotă prea ridicată pe IMDB și care nu îmi propunea niciun nume cunoscut pe afiș. Surpriza foarte plăcuta a fost să dau de o poveste despre dragoste și singurătate cu eroi convingători care reușesc să ne implice în viețile lor, cu un scenariu bine scris în care realitatea și fantezia, dragostea și moartea, lumina și umbrele alternează și își caută un echilibru, precum zilele și nopțile la vremea echinocțiului din titlu. Este vorba despre filmul de debut din 2020 al regizoarei Lena Knauss, dar nimic nu lasă să se întrevadă că ar fi vorba despre un film de începător.
Alexander are vreo 30 de ani și repară biciclete, deși are o pregătire muzicală pe care o trece pe planul al doilea, multumindu-se să asculte zi și noapte un post muzical care transmite muzică clasică. De la fereastra apartamentului său începe să observe o tânără și frumoasă vecină dintr-un apartament al clădirii învecinate. Într-o seară decide să o urmărească și ajunge într-un club de noapte (numit ‘Echinox’) în care fata, pe nume Paula, este dansatoare. Au o relație furtunoasă de o noapte, dar dimineața femeia îl alungă. Apoi dispare. Spre disperarea lui, află că ea a murit într-un accident. Dorul de femeia pe care o cunoscuse doar vreme de o noapte îl face să construiască în jurul acestei relații evenimente care amestecă realitatea cu fantezia. La mormântul Paulei o întâlnește pe Marlene, sora ei mai mare, care întâmplător este și prezentatoare la postul de radio pe care îl asculta Alexander. Ia naștere un triunghi amoros bizar, în care Alexander continuă să fie îndrăgostit de femeia care murise. Ce sens ar avea o legătură intre Alexander și Marlene? Paula este tot timpul între și împreună cu ei, în amintiri și în fantezie.
Mi-a plăcut felul în care a fost construit scenariul, cu o evoluție gradată a relațiilor bărbatului cu cele două surori. Amestecul dintre noapte și zi, dintre fantezie și realitate este excelent captat și de imaginea semnată de Katharina Bühler. Muzica joacă și ea, desigur, un rol important în poveste. Cei doi actori principali interpretează excelent rolurile care le sunt încredințate. Thomas Niehaus pornește de la nepăsarea unui bărbat oarecare, în pericol să-și piardă ocazia de a iubi, spre a aluneca în pasiune, fantezie, disperare. Sarah Hostettler în rolul lui Marlene încearcă să propună un contrapunct de realitate pasiunii fără șansă a lui Alexander, pare în permanență să știe mai multe decât spune – și despre sora ei dar și despre Alexander -, dar trebuie să-și administreze și poate să sacrifice propriile sale sentimente pentru a-l salva pe acesta. Scris sensibil și filmat frumos, ‘Echinocțiu’ propune o experiență cinematografică interesantă și lansează o regizoare și câțiva actori pe care sper să-i reîntâlnesc cât de curând în alte filme pe ecrane.
Nota: 7/10
(Sursă fotografii: IMDb.com, https://geheimtippstuttgart.de/filmpremiere-tagundnachtgleiche/)
