Gravity 3D (2013)

Gravity 3D (2013) – Misiune în spațiu

Regia: Alfonso Cuarón
Distribuția: Sandra Bullock, George Clooney

Alfonso Cuarón, cunoscut pentru filme ca Y Tu Mamá También (2001), Harry Potter and the Prisoner of Azkaban (2004), Children of Men (2006) și Paris, je t’aime (2006), regizor dotat cu originalitate și imaginație, nominalizat de 3 ori la premiile Oscar, prezintă publicului la 7 ani după ultimul succes, Children of Men, un film încadrat în genul science fiction, dar care poate fi catalogat drept dramă, considerat de cei mai mulți critici o capodoperă. Poate faptul că Cuarón și-a dorit să fie astronaut l-a determinat să scrie și să regizeze această poveste ce are loc doar în spațiu. „Dintotdeauna m-au fascinat spaţiul şi explorarea lui.” – spune Alfonso Cuarón, regizorul, producătorul şi co-scenaristul thrillerului dramatic Gravity 3D: Misiune în Spaţiu. „Pe de-o parte, ideea de a te separa de planeta-mamă este romantică şi mitică, pe de altă parte nu are sens să fii acolo când viaţa e aici, jos.”

Filmul spune povestea inginerului Ryan Stone (Sandra Bullock) și a astronautului Matt Kowalski (George Clooney), care aflându-se într-o misiune de reparare a unei defecțiuni survenite la un satelit, rămân în spațiu, în urma unui accident cauzat de explozia unui satelit rus. Dacă la început exista un al treilea individ care dansa în spațiu și alte câteva voci care comunicau cu protagoniștii principali, după câteva minute de film singurele personaje rămân Ryan și Matt, aflați într-o încercare disperată de supraviețuire. Filmul, datorită imaginii în 3D, oferă publicului suspans și senzația de participare la acțiune. Pe tot parcursul filmului este indusă senzația de neputință, de luptă dusă la nesfârșit pentru salvare. Chiar motto-ul filmului este “don’t let go”, dar de fiecare dată ceva este scăpat din mână, legătura este pierdută și lupta este reluată la nesfârșit.

Ceea ce este surprinzător este scenariul ce presupune participarea a doar două personaje și presupusa lipsă de acțiune. Însă, în mare parte, nici unul din aceste lipsuri nu este resimțit: umorul atribuit lui Matt (am putea afirma că Clooney nu face prea multe eforturi în interpretare, personajul lui nefiind cu mult diferit de persoana actorului) și dârzenia și lupta denotate de Ryan oferă stabilitate și coerență scenariului lin și lipsit de evenimente. Publicul nu se plictisește datorită nenumăratelor piedici ce apar în fața lui Ryan și împiedică întoarcerea ei pe Pământ, iar aceste piedici sunt reale, spectatorul acceptându-le ca parte normală a unei asemenea situații. Există și o asociere cu viața și greutățile sau probele pe care fiecare individ trebuie să le depășească în cadrul procesului de maturizare, acceptare și depășire a propriilor temeri și suferințe. Dacă e să ne gândim la personajul Ryan, observăm că această călătorie în spațiu, precum și accidentul și încercarea de supraviețuire sunt o modalitate de depășire a unei suferințe mai mari: moartea unicului copil din cauza unui accident la locul de joacă. Așadar, destinul joacă feste, dar în același timp îți oferă și șanse de recuperare, dintre cele mai sinistre uneori.

Imaginea este cea care reprezintă filmul, iar experiența 3D va fi reprezentativă pentru acest film. De data aceasta Emmanuel Lubezki, deja nominalizat la Oscar de cinci ori (pentru A Little Princess, Sleepy Hollow, The New World, Children of Men şi The Tree of Life), are toate șansele la o statuetă Oscar.

Scenariul pornește de la o problemă reală – amenințarea dată de resturile orbitale ce împiedică posibilitatea de a zbura în spațiu, denumită sindromul Kessler de către reprezentanții NASA. David Heyman, care a produs Gravity 3D: Misiune în Spaţiu cu Cuarón, confirmă: „Este o problemă reală. Fiecare şurub sau fragment care a rămas în spaţiu orbitează la o viteză nemaipomenită şi dacă sau când se vor ciocni, vor crea şi mai multe reziduuri. Fenomenul acesta pune în pericol viaţa astronauţilor, a navelor spaţiale şi poate şi a noastră, pe pământ.”

Metaforic, filmul transpune percepţia asupra timpului într-o situaţie de viaţă şi moarte văzută prin prisma unui singur personaj, în special a unei femei. De asemenea, spațiul oferă contextul în care nu poţi să supravieţuieşti, la mii de kilometri de casă, aşa că filmul reflectă perfect ideea de depăşire a obstacolelor şi de găsire a drumului spre casă.

Deoarece nu s-a dorit crearea unui science fiction, Gravity 3D: Misiune în Spaţiu este un hibrid între acţiune reală, animaţie computerizată şi grafică computerizată, iar platourile, decorurile, până şi costumele au fost procesate digital, toate acestea transpuse în cadre lungi și fluide, toate acestea fiind necesare pentru a oferi veridicitate spațiului prezentat, precum și acțiunii.

Sandra Bullock revine cu o interpretare dramatică, excepțională și credibilă, după ce a câștigat Oscarul cu The Blind Side și a apărut în Extremely Loud & Incredibly Close. Problemele personale prin care a trecut actrița în ultima vreme par să o fi ajutat în explorarea și înțelegerea personajului Ryan, o persoană cu o durere tacită enormă, ce s-a îndepărtat de lume pentru a-și purta durerea mai departe, singură. Și protagonista primește exact ceea ce și-a dorit, liniștea și singurătatea cutremurătoare a cosmosului. Rolul presupune un efort fizic și psihic important și acesta este motivul pentru care Bullock a fost aleasă pentru acest film, fiind cunoscută și apreciată pentru munca pe care o depune pe platourile de filmare și pentru faptul că lucrează la capacitate maximă.

În ciuda tuturor inovaţiilor tehnologice dezvoltate pentru Gravity 3D: Misiune în Spaţiu, cel mai important element ar fi totuși călătoria personală din inima poveştii – în special cea a lui Ryan, o poveste despre încercările și lupta pe care o ducem chiar dacă pare să nu mai existe nici o speranță, despre regăsirea sinelui și a sensului vieții și despre gravitație, care “nu e doar forţa care te ţine cu picioarele pe pământ, este forţa care te aduce înapoi acasă.” – spune Jonas Cuarón.

Notă: 8/10

[yframe url=’http://www.youtube.com/watch?v=OiTiKOy59o4′]