Nybyggarna (1972) – Lumea nouă
Regia: Jan Troell
Distribuția: Max von Sydow, Liv Ullmann, Eddie Axberg
Festivalul filmului scandinav de la cinemateca locală s-a încheiat de câteva săptămâni, dar totuși ieri, în continuarea sa, a fost proiectat al doilea film din saga emigratiei suedeze spre America de la mijlocul secolului 19, bazată pe romanele lui Vilhelm Moberg și regizată de Jan Troell. ‘The New Land’ (sau ‘Nybyggarna’ în suedeză) a fost lansat pe ecrane in 1972, la un an după ‘The Emigrants’, și în terminologie modernă poate fi considerat un ‘sequel’, deși ansamblul probabil că a fost conceput de la început ca un tandem de două filme. Filmul continuă epopeea supraviețuitorilor grupului de țărani care împinși de constrângerile economice și persecuțiile religioase din Suedia natală traversasera oceanul pentru a începe o nouă viață în America. Noua țară însă reprezintă nu numai un teritoriu care aștepta să fie explorat și o natură care se cerea îmblânzită ci și o istorie conflictuală ignorată de majoritatea noilor veniți. Acest al doilea film este povestea primilor decenii ale noii lor vieți, a confruntării cu mentalități diferite și cu realitățile unor conflicte și contradicții despre care noii imigranți nu știuseră nimic până atunci.
Poveștile de emigrare sunt rareori simple, seamănă în unele privințe între ele și se deosebesc în multe altele. ‘The Emigrants’, primul film, era evident o saga suedeză. Acțiunea din ‘The New Land’ se petrece în totalitate în Statele Unite, dar filmul este povestit tot din perspectivă suedeză (este și vorbit în 99% din timp în suedeză) și nu devine pe ecran o saga americană. Autorii scenariului care adaptează romanul lui Moberg au ales să se concentreze asupra destinului familiei Nilsson – Carl Oskar, soția sa Kristina și fratele mai tânăr Robert. Restul personajelor, inclusiv tovarășii de călătorie din ‘The Emigrants’ devin în cel mai bun caz personaje secundare. Urmărim lupta pentru supraviețuire și munca grea a familiei care își construiește – la propriu – cu propriile mâini o fermă în Minnesota și un nou destin de cetățeni ai Americii. Perspectiva rămâne însă în permanență cea a imigranților, chiar și atunci când acțiunea își lărgește puțin cadrul și descrie conflictul dintre noii veniți și guvernul american pe de-o parte și primii locuitori ai Americii (‘indienii’) de cealaltă parte. Îndepărtați prin violență și înșelătorii de pe pământurile lor pentru a face loc imigranților, aceștia ripostează cu violență și cruzime, revolta lor fiind reprimată cu și mai multă violență.
Episodul revoltei din film este singurul moment în care perspectiva istorică este ceva mai largă, restul acțiunii petrecându-se pe un petec de pământ la marginea unui lac din Minnesota, și concentrându-se asupra relațiilor dintre Carl Oskar și Kristina, a luptei lor pentru stăpânirea naturii, și adaptării noilor veniți la economia și societatea din jur. Calitatea filmului constă în primul rând în dimensiunea umană a experienței pe care spectatorii o trăiesc împreună cu personajele. Acestea trebuie să se confrunte cu natura uneori ostilă, cu oamenii locului mai vechi și mai noi și cu regulile unei lumi diferite de cea în care trăiseră, dar și cu tradițiile, prejudecățile și conflictele religioase importate din vechea țară. Tabloul de epocă rezultat este veridic și impresionant, și la asta contribuie viziunea regizorului și minunatul joc actoricesc al lui Max von Sydow și Liv Ullman, doi dintre actorii preferați ai lui Ingmar Bergman.
Regizorul Jan Troell construiește cu răbdare și minuțiozitate toate elementele componente ale unui edificiu cinematografic care reușește în bună măsură să treacă examenul timpului în ciuda lungimii și ritmului lent în care se derulează pe ecran povestea. Natura care îi înconjoară pe eroi, uneori darnică, alteori amenințătoare, are și ea un rol important și este filmată cu sensibilitatea specifică filmelor scandinave. Chiar dacă nu toate elementele povestirii sunt la fel de interesante și de importante, și chiar dacă nu toate personajele au consistență și contururi clare, am rămas după vizionarea lui ‘The New Land’ cu impresia unui document uman și istoric, a unei lucrări cinematografice solide și sensibile.
Nota: 6/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
