Un singe en hiver (1962) – O maimuță iarna
Regia: Henri Verneuil
Distribuția: Jean Gabin, Jean-Paul Belmondo, Suzanne Flon, Gabrielle Dorziat
În 1962, anul când Henri Verneuil a realizat ‘Un singe en hiver’, Jean Gabin avea 58 de ani (mai puțin decât are astăzi Tom Cruise!), era considerat deja un ‘monstru sacru’ al ecranului francez și intrase în faza finală a carierei sale, cea a rolurilor de senectute (incluzându-l pe comisarul Maigret dar și pe șeful de clan al sicilienilor). Jean-Paul Belmondo avea 29 de ani și era în plină ascensiune, propulsat de filmele ‘Noului Val’. Astăzi amândoi actorii sunt legende, fiecare în stilul său unic, având în comun faptul că personalitățile lor le-au amplificat talentul și au dominat fiecare film în care au apărut. Regizorul Henri Verneuil (armean la origine, numele sau real a fost Achod Malakian) are marele merit de a-i fi adus împreună pe ecran în acest film în care rolurile li se potrivesc perfect și cei doi se înțeleg și colaborează minunat. Nu este singurul motiv pentru care ‘Un singe en hiver’ este un film care merită să fie vizionat sau revizionat astăzi.
Henri Verneuil a fost unul dintre regizorii care s-a declarat adept al așa-zisei ‘cinematografii de calitate’, criticată și refuzată de regizorii Noului Val. Și totuși, ‘Un singe en hiver’ demonstrează cât de relative sunt categorisirile și în ce măsură filmele bune care aparțin aceleiași perioade sau școli cinematografice se întâlnesc și își găsesc puncte comune sau elemente de dialog. Filmul ecranizează un roman al unui scriitor pe nume Antoine Blondin. Spre deosebire de regizorii Noului Val, Verneuil nu le lasă actorilor libertatea improvizării. Sentimentul de autenticitate este însă pronunțat datorită dialogurilor scrise de Michel Audiard (excepțional scenarist căruia peste o sută de filme franceze îi datorează replicile) și a faptului că unor Gabin și Belmondo era greu și inutil să le dirijezi gesturile și mimica.
Muzica (excelentă de altfel – aparține lui Michel Magne) însoțește stările sufletești și marchează acțiunea, iar aparatul de filmat este manevrat cu prudență clasică, ceea ce nu ne împiedică să admirăm calitatea cinematografiei semnate de Louis Page, care folosește cinemascopul și pelicula alb-negru. Verneuil a filmat foarte puțin în studio pentru acest film. Decorurile sunt toate naturale, orășelul Tigreville din film cu străzile, falezele și plajele sale este Villerville de pe coasta Normandiei, oraș care până astăzi celebrează filmările care au avut loc acolo la începutul anilor ’60. Subiectul însuși al filmului vorbește despre libertatea de a fi diferit, o temă dragă Noului Val, iar legătura eroilor cu alcoolul aduce în minte imediat spectatorilor de astăzi excelentul film danez ‘Another Round’, câștigătorul în acest an al premiului Oscar pentru cel mai bun film străin.
A-i urmări pe ecran împreună pe Jean Gabin și pe Jean-Paul Belmondo este un adevărat regal. Gabin a fost distribuit de-a lungul carierei sale în puține roluri de comedie. Cel din acest film face parte dintre ele și demonstrează cât de amuzant și de profund putea fi în același timp. Belmondo, dimpotrivă, crează unul dintre rolurile în care farmecul personalității sale lasă să se întrevadă un fond de omenie cu nuanțe dramatice. Ambii actori joacă cu o plăcere teribila și este clar că se simt bine împreună, în aceasta întâlnire la nivel înalt dintre doua personaje din generații diferite interpretate de doi mari actori din generații diferite. Apar în film, în roluri secundare, Noel Roquevert și Paul Frankeur, care construiesc în câteva scene personaje colorate și autentice. ‘Un singe en hiver’ este o poveste tandră și amuzantă, un film de ‘good feeling’ al anilor ’60 al cărui farmec este doar amplificat de trecerea timpului.
Nota: 8/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
