Don Jon (2013)
Scenariul si Regia: Joseph Gordon-Levitt
Distributia: Joseph Gordon-Levitt, Scarlett Johansson, Julianne Moore, Tony Danza, Glenne Headly, Amanda Perez
Un film neasteptat de bun, bine gandit conceptual, bine scris si regizat (are mana de clasa JGL) si nu in cele din urma, foarte bine jucat pe ecran!
Un film care va fi gustat de catre publicul matur si care trebuie bine plasat tineretii a-tot-stiutoare-si-a-tot-cazatoare in capcanele facile ale tavalugului vietii contemporane.
Atat maturii, cat si tinerii, se vor regasi cu oarece jena in tipologia personajelor si se vor intelepti – poate – intr-o oarecare masura dupa cele cca 90 de minute de vizionare.
Atrag atentia si apreciez in mod deosebit performanta tripla a lui Joseph Gordon-Levitt, care a reusit in toate cele trei ipostaze – scenarist/regizor/actor sa se implineasca pozitiv din punct de vedere artistic. Stapanind o complexa intelegere a modului de gandire si a cutumelor psiho-sociale ale celor doua grupe tinta de varsta – parintii si copii lor – a dezvoltat o poveste credibila si imprevizibila, plina pana la suculenta de miez deopotriva amar, dar si hazos-optimist. Amar, pentru realitatea frusta a unui segment de tinerete moderna – lipsita de valente sufletesti, cotropita de „don-joanism” golit de simtire si sentiment si dedata tehnologiilor moderne care ii pune la dispozitie doar posibilitatea imediata si facila a pornografiei video, ca stimulent sportiv dedicat numai nevoilor fizice. Amar pentru realitatea frusta a unui segment de maturitate intepenita in absurde si vechi si ridicole conveniente sociale. Si ambele segmente sunt bolnave profund de lipsa de comunicare, de substanta coagulanta a sufletelor, de „contopire” spirituala, generatorul sublim al sentimentelor de prietenie si dragoste intre oameni.
Dar si hazos-optimist, pentru ca nicio clipa scenariul nu ne lasa fara sa zambim subtire (vezi scenele din jurul mesei familiei lui Jon si mai ales vezi „sablonizarea” hilara a relatiei individ-biserica-pacate-penitenta-si-iertare 🙂 ) si, in final, nu ni-l lasa pe „Don Jon” la fel de „varza” in ale vietii!
O PRIVIRE atenta si inteligenta asupra vietii contemporane, cum spuneam!
Recuperarea lui Don Jon e implinita datorita atat uneia dintre acele intalniri providentiale, la momentul potrivit, cu persoana potrivita, dar si faptului ca personajul este „branza buna in burduf de caine” 🙂. O intalnire providentiala – cu o femeie matura si inteleapta, care il invata ca „sexul unilateral” e lipsit de valoare, ca relatia fizica dintre un barbat si o femeie trebuie sa fie reciproca, ca momentele intalnirii si „cufundarii” lor trebuie sa ii completeze si sa ii schimbe in bine pe fiecare dintre ei. Un macho singuratic in fata monitorului, incepe sa devina o fiinta umana care experimenteaza comunicarea in relatia cu ceilalti oameni – de la sex si pana la sportul in echipa, alaturi de ceilalti.
Repet, un film bine scris, bine articulat printr-o regie cursiva si inteligibila si care aduce pe ecran cativa actori de mare clasa. JGL este secondat de Scarlett Johansson – excelenta in rolul pisicii manipulatoare (gheare ascutite ascunse in labute de catifea – cu nume de familie Sugarman – probabil pentru ca ea se strecoara de fapt la comanda cuplului), de Julianne Moore, impresionanta prin simplitatea profunda a personajului pe care il creaza, de Tony Danza – excelent in rolul tatalui – Jon Senior… Si da, un Joseph Gordon-Levitt care da cu mare sinceritate proba de foc a masturbarilor fara limita :). Glumesc insa, pentru ca JGL intruchipeaza cu mult talent si – probabil – cu multa munca – personajul pe care l-a scris pentru ca l-a cunoscut in realitate. Pentru ca el exista, pentru ca povestea lui este una multilicata in milioane de exemplare in lumea noastra de astazi … si nu toate aceste exemplare nu au norocul recuperarii.
Cinematografia semnata de Thomas Kloss este si ea inspirata, releva bine atmosfera, decupeaza estetic figurile si starile actorilor si mi-a creat impresia ca filmul poate fi perfect transpus in teatru. Urcat inteligent pe scena, rezultatul ar fi o buna dramatizare! Si sunt multe exemple de acest fel!
Va recomand acest film cu caldura. Lasati pudibonderia acasa, mergeti in sala de cinema, aveti ce intelege si ce invata!
Nota: 7.5/10
[yframe url=’http://www.youtube.com/watch?v=2A63Ly0Pvpk’]
2 comments