Oppenheimer (2023)
Regia: Christopher Nolan
Distribuția: Cillian Murphy, Matt Damon, Robert Downey Jr., Emily Blunt, Florence Pugh, Rami Malek, Josh Hartnett
În ultima vreme am auzit atât de des în jurul meu cuvântul „Barbenheimer”, încât am realizat că două dintre cele mai anticipate lungmetraje ale anului 2023 sunt Barbie al Gretei Gerwig și Oppenheimer al lui Christopher Nolan. Astfel, am avut ocazia zilele trecute să particip la proiecția în avanpremieră a noului film regizat de Nolan, pe 18 iulie la AFI Cotroceni. Desigur că, în calitate de cinefil care cunoaște cariera impresionantă a regizorului, dar și cea a actorilor implicați în proiect, am pornit spre cinematograf cu ceva așteptări, care, din fericire, au fost îndeplinite până la finalul celor aproape trei ore. Pe lângă oportunitatea de a viziona filmul în avans, am beneficiat și de imaginea și sunetul de calitate superioară, specific IMAX, ceea ce a făcut vizionarea primei lansări a bombei atomice și mai intensă. Întreaga sală a părut să stea cu sufletul la gură pe parcursul filmului, așa încât scaunele extrem de confortabile nici nu au mai fost utilizate la maximul potențial.
Filmul urmărește viața lui J. Robert Oppenheimer, cunoscut în istorie ca părintele bombei atomice, prezentând parcursul său, de la pasiunea pentru știință ca tânăr student și obținerea postului de profesor de fizică în cadrul Universității din Berkeley, California, până la a crea baza teoretică pentru construirea unei prime bombe atomice și consecințele pe care aceasta avea să le aducă.
Filmul debutează cu imaginea exploziei care va ajunge să îl urmărească pe protagonist pe tot parcursul vieții sale, plasându-l pe Oppenheimer în paralel cu Prometeu, personajul din mitologia greacă care a furat focul de la zei ca apoi să îl dăruiască oamenilor, fapt pentru care a fost apoi pedepsit. Acest punct de plecare este perfect pentru planul narativ, dat fiind că îi creează privitorului orizontul de așteptare, anticipând efectele negative pe care le va avea dorința de inovare a lui Oppenheimer, care, în încercarea de a aduce împreună două lumi, ajunge a le distruge pe amândouă.
Încă din început devine clar că dimensiunea biografică a filmului se completează perfect cu cea psihologică, iar intenția lui Nolan nu pare a fi aceea de a face un omagiu sau o critică, ci o combinație între acestea două, punând în lumină aspectele umane ale unei personalități complexe și imperfecte. În ceea ce privește portretizarea caracterului protagonistului, Cillian Murphy livrează doza perfectă de emoție, reușind, din punctul meu de vedere, să se asemene chiar și fizic, în mare măsură, cu imaginea adevăratului Oppenheimer. Filmul oferă multe cadre cu chipul actorului îndeaproape, oferind publicului șansa să observe cât de marcantă este privirea acestuia în momentele de tăcere profundă și contemplație interioară. Pe lângă Murphy, Robert Downey Jr., Emily Blunt, Florence Pugh și chiar și Rami Malek, care nu beneficiază de prea multe replici, reușesc să fie extrem de convingători în rolurile lor. Astfel, publicul ajunge să disprețuiască, dar și să empatizeze cu personajele, inclusiv cu cei care se dovedesc a avea intenții negative pe parcursul firului narativ. Sunt de înțeles și invidia lui Lewis Strauss, și îndrăzneala lui Jean Tatlock, dar și anxietatea și grijile lui Kitty Oppenheimer, dat fiind că toate acestea sunt atribute umane.
Un alt aspect interesant legat de film este cromatica aleasă atent, în funcție de perspectivele adoptate. Privind retrospectiv, am observat că scenele color par a fi cele subiective, încărcate emoțional și prezentate prin prisma protagonistului, iar cele alb-negru prezintă obiectiv evenimentele din viața sa și a celor din jurul său. Tot la nivelul construcției, imaginea se află în complementaritate cu sunetul, iar instrumentalele par a fi la fel de atent alese ca elementele de cromatică. Deși sunt destule momente în care nu este necesară muzica de fundal, atunci când se apelează la aceasta, nu face altceva decât să accentueze presiunea simțită de personaj și să prelungească starea de tensiune creată pe parcursul filmului.
Așadar, nu cred că este nevoie de mai mult pentru a vă convinge că noul film Oppenheimer merită a-i fi dată o șansă, nu doar datorită regizorului sau distribuției de renume, ci pur și simplu pentru a aprecia o producție cinematografică de calitate, care oferă o viziune multilaterală a unui eveniment tragic din istoria umanității.
Disponibil din 21 iulie 2023 la cinema & IMAX.
Nota: 9/10
(Sursă fotografii: https://www.mmx.com.ar/espectaculos/oppenheimer-la-proxima-pelicula-de-christopher-nolan-estrena-trailer, https://www.gq.com/story/oppenheimer-new-trailer-christopher-nolan-cillian-murphy-matt-damon-albert-einstein)
