Creed II (2018)
Regia: Steven Caple Jr.
Scenariul: Cheo Hodari Coker, Ryan Coogler
Distributia: Michael B. Jordan, Sylvester Stallone, Tessa Thompson, Dolph Lundgren, Florian Munteanu
Protagonistul își dovedește supremaţia în debut, este apoi înfrânt, pentru ca în final să își adune sevele și să își îngenuncheze adversarii. O reţetă, pe care o înghiţim fără probleme în numeroase alte filme, este aplicată și pentru scenariul ultimului lung metraj din seria Rocky. Există situaţii în care o structură prestabilită își dovedește eficacitatea și versatilitatea. Nu se întâmplă însă în Creed II. Previzibil de la primul uppercut scenaristic și până la ultimul croșeu regizoral, filmul rămâne la podea toate cele 130 de minute, fără suspans, fără subtilităţi.
Excelează însa la densitatea de complexe Oedipiene: Viktor începe dimineţile sumbre cu un pumn părintesc, protagonistul se află încă în umbra tatălui său când află – într-un moment dificil al carierei – că soţia sa este însărcinată, iar Rocky amână revederea cu propriul fiu, până în ultimul moment.
Spre deosebire de povestea plată, imaginea ofera unele motive de entuziasm. În această notă, antrenamentul lui Adonis în bazinul cu apa ar putea fi o secvenţă dintr-un film incitant; meciurile dintre personajul principal și antagonist (interpretat de un român) emana veridicitate mai ales datorita prim-planurilor (în ajutorul cărora sare sunetul incisiv), iar imaginea granulată în care sunt redate secvenţele din Europa de Est ne poate păcăli să credem că războiul dintre americani și ruși nu e tratat în tușe groase, deseori ridicole.
În toată această pleiadă de clișee, se deplasează Rocky – ca un laitmotiv menit sa ne reaminească, din timp în timp, că privim un film care se trage din clasici. Faptul că rolul lui Sylvester Stallone este mai mult decorativ, nu poate surprinde pe nimeni. Din pacate, nici celelalte roluri nu se ridică din anonimat, ducând numărătoarea arbitrului la 8 (Rocky I-V, Rocky Balboa, Creed I și Creed II) spre un garantat KO al seriei.
