Cloudy With a Chance of Meatballs (2009) – Sta sa ploua cu chiftele
Regia: Chris Miller, Phil Lord
Voci: Bill Hader, Anna Faris
De cand am citit despre nominalizarile la Globul de Aur stau si ma intreb ce cauta aceasta productie printre propuneri. N-as putea spune ca mi-am educat gusturile si simturile in asemenea masura incat sa “miros” o capodopera sau un dezastru de la primele secvente vizionate, insa pentru mine acest ” Cloudy with a chance of meatballs” este total lipsit de logica si de interes de la inceput si pana la finalul celor 90 de minute.
Subiectul este bizar si ireal: Flint Lockwood locuieste in Swallow Falls, o insula in Atlantic avand ca principala ocupatie exploatarea sardinelor, care momentan nu mai sunt agreate astfel incat insula se confrunta cu o originala criza economica.
Exploatandu-si la maxim talentul de inventator, pe de o parte pentru a urma indemnul mamei, pe de alta parte pentru ca nu concepe sa lucreze in industria sardinelor, eroul nostru trece din esec in esec cu inventii originale dar total nefolositoare, pana in ziua in care inventeaza replicatorul de mancare care transforma apa in orice produs culinar cerut prin program.
Continuind linia lipsei logicii faimosul replicator zboara ca o racheta, se pozitioneaza deasupra insulei si arunca cu mancare direct in farfuriile locuitorilor. Problemele incep insa sa apara in momentul in care aparatul se defecteaza si mancarea incepe sa vina in cantitati si marimi anormale si sub forma fenomenelor meteo- ploi, furtuni, tornade.
Filmul este mai mult o aventura culinara decat artistica, cu multe clisee si prea putine lucruri originale – aparatul inventat de Flint pentru a traduce spusele maimutei seamana ca idee cu faimoasele zgarde ale cainilor din “UP”, creatie a aceluias studio, replicatorul infuriat seamana cu faimoasa nava extrateresta din “Ziua independentei”, ba chiar si actiunea de distrugere a acestuia mi-a adus aminte de eroica actiune similara a lui Jeff Goldblum in productia mentionata mai sus.
S-a vrut probabil a fi o uriasa parabola despre mancarea modificata genetic, despre obsesie si motivare insa departe de a avea vreo legatura cu realul, pelicula abordeaza prea multe probleme morale fara a aprofunda vreuna in mod special si fara a asigura vreo finalitate deosebita vreuneia. Se vorbeste despre alimentatia sanatoasa, complexele persoanelor inteligente, despre relatia dificila intre tata si fiu, despre realizarile care se obtin numai prin munca, despre asumarea responsabilitatii pentru consecintele faptelor noastre si alte asemenea , direct, superficial, amestecat.
Copii de varste mici vor fi probabil singurii incantati de ploaia de bomboane colorate, oamenii de inghetata, hot dog si hamburgheri cazuti din cer, castele din jeleu si fantani cu ciocolata. Avem parte si de o poveste de dragoste intre Flint si Sam- meteorologul trimis sa redea evenimentele din insula, care se infiripa si dezvolta in mare parte intr-un castel de aur(din jeleu bineinteles), prilej pentru o noua avalansa de clisee morale de genul e ok sa fii tocilar, nu conteaza cum arati ci ceea ce faci si simti, etc. A fost insa si o scena memorabila: tornada de spaghetti iscata pe un cer rosiatic are un puternic impact vizual. Din pacate e prea putin pentru cele 90 de minute ale filmului.
“Cloudy with a chance of meatballs” este departe de inventivitatea si profunzimea aratate in “Up” de aceeasi casa de productie Sony Pictures Entertainment. Este superficial, previzibil, personajele desi sunt create in 3D sunt plate, insuficient conturate, fara charisma, fara substanta.
Concluzionand productia animata ilustreaza cu succes lacomia morala si materiala si efectele sale dezastruoase in toate planurile, dar nu reuseste sa impresioneze prin umor, prin scenariu care este mai mult ilogic decat inventiv si creativ, nici macar prin personaje care sunt anoste, fara vreo sansa sa ramana in memoria spectatorilor.
Daca tineti la timpul dumneavostra folositi-l in mod creativ, nu-l irositi pe aceasta productie. Nu veti pierde nimic…
