The Extraordinary Journey of the Fakir (2018)
Regia: Ken Scott
Distribuția: Dhanush, Bérénice Bejo, Erin Moriarty
Intențiile sunt bune, combinația de stiluri este interesantă, dar rezultatul este dezamăgitor. Ecranizând un roman al autorului francez, Romain Puértolas, „Călătoria extraordinară a fachirului”, în regia lui Ken Scott, povestește despre un mic escroc indian al cărui vis de a călători în Europa devine realitate, doar pentru a fi confundat cu unul dintre milioanele de refugiați care încearcă să găsească un loc sub cerul european. Bollywood-ul se întalnește cu literatura franceză, cu filmele de călătorii prin Europa, cu drama refugiaților și cu Hollywood-ul. Este un amestec care funcționează doar până la un anumit punct.
Ce mi-a plăcut. Amestecul de inocență și bravură al eroului este bine servit de jocul actoricesc al lui Dhanush. Diferențele culturale sunt tratate cu o o abordare comică lejeră care pe ici pe colo depășește nivelul stereotipurilor. Cea mai amuzantă scenă care are loc în biroul de imigrație de pe aeroportul englez este minunată, combinând muzică și dansul într-un mod care amintește de Bollywood, dar și musical-urile clasice de la Hollywood. Modul în care prejudecățile europenilor față de persoanele bănuite că sunt refugiați deoarece arată diferit convinge fără insistente. Și „un autentic pașaport fals” este o replică genială.
Ce mi-a plăcut mai puțin. Utilizarea vocii off-screen este excesivă și pretențioasă. Adevărat, filmul este ecranizarea unui roman, dar există modalități mai bune de a face acest lucru decât citirea textului de către personaje. Felul în care sunt prezentați refugiații și dramele lor este schematic. La fel scenele din India – schematice si melodramatice. Povestea de dragoste nu este credibilă – nici în felul în care începe și în special nu în felul în care se termină.
„Călătoria extraordinară a fachirului” încearcă să-și facă publicul să se simtă bine în timp ce se ocupă de subiecte serioase. Pentru mine, în câteva momente a reușit, în altele m-a plictisit. Cu mai puțină prudență și mai multă îndrăzneală în abordarea comică (a la Sacha Baron Cohen) ar fi fost un film mai bun. Asa cum este, pentru mine aparține categoriei „numai dacă nu aveți altceva mai bun de făcut”.
Nota: 5/10
https://www.youtube.com/watch?v=Gr9GaG35WiA
