2012 (2009)Regia: Roland Emmerich
Scenariu: Roland Emmerich si Harald Kloser
Distributia: John Cusack, Amanda Peet, Chiwetel Ejiofor, Danny Glover, Woody HarrelsonDin pacate, este pentru prima data cand trebuie sa scriu pe acest blog ca am vazut un film incredibil de prost si obositor de luuung. Sigur ca in conditii normale, nu-mi pierd timpul mai mult de cincisprezece minute, suficiente ca sa imi dau seama daca merita sa continui. Dar de data aceasta, m-am simtit obligata sa il vizionez da capo al fine, pentru ca altfel as fi trisat cu cronicuta.
Conform expresiei “ minte-ma, dar minte-ma frumos – asa – ca sa te cred”, as fi avut pretentia de la scenaristi sa incropeasca un script mai credibil, mai inteligent, caci slava Domnului, surse de inspiratie s-ar fi gasit!
Dar din pacate, scenariul urmareste numai sa socheze prin acumularea tuturor tipurilor de dezastre posibile: cutremure, eruptii vulcanice, tsunami – si desi – in subteran exista explicatii stiintifice ale acestui lant de fenomene devastatoare – nu s-a gasit de cuvinta sa se jertfeasca cateva minute din economia filmului pentru explicatia inteligibila si credibila a cauzelor posibile ale intamplarilor datei de 21.12.2012. Astfel incat nu s-a mizat pe creierul nostru, ci pe imagini terifiante si pe efecte speciale realizate extraordinar in tehnologie digitala: falii adanci in scoarta pamantului, zgarie-nori dezintegrandu-se sau prabusindu-se peste bulevarde pline de oameni inspaimantati, sosele si autostrazi valurindu-se si aruncand-si suparate vehicolele fara scapare, cer transformat in fum si flacari, orase intregi prabusindu-se in ocean si varsandu-si in adancuri sufletele a milioane de locuitori.
Din cand in cand, te mai scoate din plictiseala, cate o scena de-a dreptul caraghioasa, cum ar fi aceea in care elicoptere si alte aparate de zbor se deplaseaza avand atarnate de ele, ba o girafa, ba un elefant!
Si toata actiunea mai este condimentata cu ceva mesaje politice (vezi oaza – posibilitatea de scapare – China / vezi spiritul de sacrificiu – perfect inutil al Presedintelui de culoare), cu ceva mesaje umane (celula indesctructibila a familiei – chiar daca ea este distrusa initial / legatura dintre parinti si copii / samburele iubirii care incolteste chiar si in cele mai oropsite momente ale vietii), cu ceva analize sociale ale puterii averilor mafiei rusesti, cu ceva scene de jertfa si eroism pentru asigurarea supravietuirii umanitatii, etc, etc.
Mai mare mila pentru actorii, perfect valabili si vandabili pe piata cinematografica, care au la activ realizari notabile. Sunt sigura ca John Cusack, Amanda Peet, Danny Glover, Woody Harrelson sunt nitel rusinati, acolo, in sufletul lor, de aparitia in acest film. O mangaiere pentru actorii acestia este probabil suma uriasa a incasarilor acumulate.
Daca nu aveti de gand sa scrieti o cronicuta a acestui film, NU va pierdeti timpul. Este pretios! Mai avem putin pana la 21.12.2012 🙂
