Carti Carti de fictiune

Un roman despre tranziția tipic românească: ”Așteptând iar”, de Pierre Ménat

”Așteptând iar”, de Pierre Ménat
Editura Paralela 45, Colecția Ficțiune fără frontiere, Pitești, 2019
Traducere din limba franceză de Magdalena Stanciu

”Toată lumea știe că ingredientele atracției sexuale le găsim în orice formă de autoritate și de putere.” (pag. 51)

Autorul acestui volum, Pierre Ménat, este un personaj interesant. Diplomat de carieră, a fost, de-a lungul timpului, ambasador al Franței în România (1997-2002), Polonia, Tunisia și Olanda. Pasiunea sa pentru cărți și pentru scris, s-a manifestat în mai multe volume, multe dintre ele având legătură cu activitatea diplomatică și cu țările în care a activat. La fel este și ”Attendre encore”, un roman în care unul dintre personajele în jurul căruia se desfășoară acțiunea este tot un ambasador, de data aceasta din Luxemburg (poate nu a vrut să se facă pe el însuși personaj central, cel puțin explicit).

În romanul tradus la Editura Paralela 45 sub titlul ”Așteptând rar”, fundalul celor mai multe dintre evenimente este asigurat de România post-revoluționară, aflată în plină perioadă de tranziție, pe care atât personajele noastre, cât și noi înșine o simțeam ca nesfârșită. Pierre Ménat a ales să se inspire puternic din realitate, schimbând doar uneori numele celor mai importante personalități politice ale epocii – Emil Contantinescu devine Gheorghe Alexandrescu, Ion Iliescu devine Călin Matac etc. – dar păstrând marile teme ale tranziției și ale guvernării Convenției Democratice, respectiv permanenta luptă dintre trecut și prezent, dintre foștii comuniști și securiști și cei care vor să ducă țara spre adevărata libertate și spre Uniunea Europeană.

Suprapunându-se pe realitatea timpurilor, autorul încearcă să ofere o carte de mister, un policier antrenant și ușor de citit, împletând și anumite nuanțe de spionaj, care se desfășoară în mare parte în spatele ușilor închise, în culisele puterii. Pentru ca unul dintre artizanii puterii de factură modernă, consilierul pe probleme de securitate internă, Petre Dobrescu, să îl prindă în mreje pe cel considerat artizanul mafiei și fost membru important al Securității, Andrei Galata, se instaurează un adevărat bandă ascunsă, cu multiple implicații, care să îi găsească acestuia dovezi pentru arestare în infracțiuni importante precum traficul de droguri, în evaziune fiscală.

Un rol important îl are chiar un diplomat, Luigi di Scossa, ambasadorul Luxemburgului în România, un om cu experiență, care nu se implică în afaceri necurate, dar care, în același timp, îi plac femeile și nu se poate abține, câteodată, să-și înșele soția plecată acasă. Așa că este racolată o jurnalistă, care este foarte bine plătită, pentru a deveni o momeală pentru ambasador, care va deveni la rândul său momeală forțată pentru acțiunea de prindere cu mâța-n sac a lui Galata.

Momentele bune alternează cu cele care nu surprind cititorul, iar Pierre Ménat preferă să oprească acțiunea propriu-zisă pentru a ne înfățișa felul în care se desfășoară activitatea diplomatică atât în Europa, cât și în Africa colonială (pasaje foarte interesante ale cărții au loc în Guineea dictatorială) sau a ne face câteva mostre de erudiție (idei filosofice, în mare parte), care sunt captivante, dar parcă nu își au locul în ceea ce se vrea a fi un roman pur de acțiune, chiar fie ea politică. La fel, și partea finală a cărții ar merita menționată (”Așteptând după așteptare”), pentru că acolo unul dintre personajele centrale se regăsește într-un altfel de rai, oferind o altă privire, interesantă, asupra vieții de apoi.

S-ar putea ca ”Așteptând iar” să atragă atât pe cititorii străini, cât și pe cei români care nu știu aproape nimic despre perioada post-revoluționară din România, de până la intrarea în Uniunea Europeană, despre cum a arătat post-comunismul făcut tot de foștii comuniști în țara noastră. Pentru cei care au trăit în mijlocul evenimentelor însă, volumul este absolut banal, ansamblul acestuia suferă și nici măcar twist-urile nu surprind și nu încântă.

Puteți cumpăra cartea: Editura Paralela 45.

(Sursă fotografii: EdituraParalela45.ro, Suplimentuldecultura.ro)

Articole similare

Optica stilisticii narative în „Cea mai mică femeie din lume”, de Clarice Lispector

Corina Moisei-Dabija

Prin blogosfera cinefilă (3 – 9 aprilie 2017)

Jovi Ene

Carte versus film: Memoriile unui motan călător

Delia Marc

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult