„Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul”, de Mark Galeotti
Editura Humanitas, București, 2021
Traducere din engleză: Irina Manea și Andreea Niță
Despre Putin s-a scris extrem de mult. Au curs fluvii de cerneală și s-a făcut risipă de epitete. A fost supraapreciat, subestimat și reevaluat frecvent. Multă lume a ajuns să creadă că îl cunoaște pe Vladimir Putin, dar, de fapt, are acces doar la mitul său.
Un clișeu larg răspândit este, de pildă, cel care îl prezintă pe Putin drept un maestru al tablei de șah a geopoliticii. Mark Galeotti subliniază că, de fapt, șahul nu este genul lui de joc. Liderul de la Kremlin deține centura neagră la judo și are abilitățile specifice acestui sport, printre care se numără specularea oricărui moment de slăbiciune și utilizarea forței adversarului în defavoarea acestuia. Putin este mai degrabă un oportunist decât un strateg. De altfel, autorul ne previne că „dacă insistăm să-l considerăm pe Putin drept un geniu strategic, vom ajunge să căutăm în haos un mare plan care, de fapt, nu există.”
Imaginea de aventurier politic a lui Putin este la fel de lipsită de temei ca aceea de șahist. Dimpotrivă, acesta tinde adesea să se eschiveze de la adoptarea unor decizii dificile. Galeotti îl portetizează drept un lider prudent, preocupat de minimizarea riscurilor pe care trebuie să și le asume, atât în politica internă, cât și pe arena internațională. În anul 2014, când a ocupat Crimeea, Putin nu a riscat aproape deloc, căci guvernul ucrainean era practic prăbușit, cei mai mulți dintre locuitorii peninsulei au sprijinit anexarea, iar majoritatea rușilor, inclusiv cei cu opinii critice la adresa președintelui Federației Ruse, considerau că Crimeea aparține de jure Rusiei. Aparenta aventură în Crimeea a fost, în realitate, o operațiune sigură… Iar faptele de vitejie intens mediatizate ale “țarului” de la Kremlin sunt atent puse în scenă astfel încât acesta să nu se expună vreunui pericol real: tigrul sălbatic pe care l-a tranchilizat “s-a dovedit ulterior un animal sedat de la grădina zoologică din Habarovsk”!
În opinia lui Mark Galeotti, imaginea pe care o are Putin despre ce înseamnă a fi o mare putere globală este mai degrabă înrădăcinată în secolul al XIX-lea decât în cel în care trăim: “el crede că fiecare mare putere are o sferă de influență, state-tampon și bijuterii ale coroanei.” Cum politica și puterea sunt chestiuni de percepție, Putin se comportă ca și cum ar fi liderul unei mari puteri, sperând astfel să convingă pe toată lumea că acest lucru este real. Sau măcar că „nu merită să se agite să conteste ideea”…
Acțiunile de politică internă ori externă ale lui Vladimir Putin nu sunt, de fapt, ghidate de o filozofie anume sau de o ideologie coerentă. Nu este deloc sclavul vreunei școli de gândire, ci mai degrabă pune pe primul loc pragmatismul. Chiar dacă uneori citează din diverși gânditori ruși, Putin o face pentru că îi convin din punct de vedere politic acele idei în momentul respectiv, nu pentru că ar fi neapărat adeptul lor. Ceea ce îl interesează cel mai mult pare a fi “gestionarea unei narațiuni publice” și nu construirea unor politici consecvente și riguros fundamentate.
Dincolo de orice detalii ori controverse, cartea lui Mark Galeotti constituie o lectură captivantă, care contribuie la conturarea unei imagini realiste a președintelui Federației Ruse, cel pe seama căruia mulți au pus alegerea lui Trump, Brexitul ori chiar huliganismul din fotbal. Cititorii interesați să se lămurească dacă orice eșec al Occidentului chiar este parte a vreunei strategii puse la cale la Kremlin vor găsi multe informații relevante pentru această temă de reflecție în paginile volumului “Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul”.
Puteți cumpăra cartea: Editura Humanitas/Libris.ro/Cartepedia.ro.
(Sursă fotografii: LibHumanitas.ro, The Guardian)
