Ultimul templier, de Raymond Khoury
Editura Nemira, Bucuresti, 2006
Traducere de Maria Cotfas
Succesul “Codului lui Da Vinci”, creatia faimosului Dan Brown a dus la aparitia a numeroase romane, cu teme asemenatoare dornice sa exploateze interesul deschis de Brown si misterele deslusite in creatia sa. Tema Cavalerilor Templieri s-a regasit astfel in numeroase creatii in ultimii ani, comoara pastrata cu sfintenie si in deplin secret de cavaleri contituind si tema centrala a acestui roman.
Intriga politista ne poarta din America pana la Vatican, prin Turcia si Grecia pe urmele comorii pierdute. Romanul alterneaza capitolele descriptive ale aventurilor Cavalerilor Templieri dupa batalia de la Acra din 1291 dH cu descrierea anchetei unui jaf petrecut in zilele noastre la Muzeul Metropolitan din New York, jaf savarsit in miezul zilei de 4 persoane purtand emblema faimosilor cavaleri.
Cele doua planuri, desi separate de aproape 800 de ani, converg spre aceeasi finalitate. In plan istoric ultimii templieri reusesc sa se sustraga surghiunului bisericii catolice si sa ascunda in deplina siguranta comoara atat de dorita de fetele bisericesti. Dupa 20 de ani de pribegie si sclavie, ultimul templier reuseste sa-si indeplineasca o parete din misiune, ajungand la Paris la timp pentru a-l vedea pe Marele Maestru ars pe rug tocmai pentru ca nu a dezvaluit locul unde este ascunsa comoara. Deziluzionat dar si motivat de cele vazute, ultimul templier isi va dedica viata mentinerii misterului si legendei Templierilor contrar intereselor si vointei bisericii catolice.
In zilele noastre jaful din Muzeul Metropolitan arunca intr-o cursa contra cronometru cele patru personaje principale care sustin intrica intregii constructii.
William Vance este personajul negativ de conjunctura, arheologul deceptionat de viata si de dogma bisericii catolice care il determina sa participe la jaf pentru a gasi indicii care sa-l conduca la comoara templierilor.
Tess Chaykin, superbul si sclipitoarul personaj principal feminin este arheolog, aflata intamplator in muzeu in momentul jafului. Imaginatia si inclinatia pentru aventura ii sunt starnite de simbolistica templiera afisata de participanii la jaf precum si de implicarea colegului Vance in aceasta aventura.
Sean Reilly, detectivul responsabil cu anchetarea jafului evolueaza de la stricta implicare profesionala in caz spre pasiunea pentru Tess si spiritul ei de aventura. El reprezinta crestinul practicant ale carui convingeri vor fi serios zdruncinate de descoperirea comorii.
Nu putea lipsi Monseniorul De Angelis, reprezentantul Vaticanului in Statele Unite, in realitate departe de spiritul si conduita specifice unui prelat. De Angelis recurge la orice mijloace pentru a impiedica aflarea comorii si aducerea la cunostinta lumii intregi a adevarului despre aceasta si despre templieri.
Romanul ne poarta prin subiecte interesante si controversate – activitatea templierilor la Ierusalim, relatiile lor cu biserica catolica, aparitia si evolutia religiilor, aparitia si evolutia Bibliei, Evangheliile Gnostice – remarcandu-se prin spiritul alert si multitudinea de informatii si argumente prezentate intr-un capitol de lectura.
Pe masura ce protagonistii mai descopera un indiciu, scriitorul mai introduce un flashback din trecut care ne detaliaza importanta acestuia si legatura cu finalitatea- descoperirea comorii.
Aceste incursiuni in istorie sunt deosebit narate, au un farmec aparte cumva facandu-ma sa regret ca nu au o pondere mai mare in structura narativa a romanului.
Suspansul, tema abordata precum si stilul accesibil o recomanda ca o alegere perfecta pentru lectura de vacanta. Nu insa una de neuitat, din pacate…
