Carti Memorii jurnale

Tânăra cu părul alb. Misterul Nabokov, de Aurora Liiceanu

”Tânăra cu părul alb. Misterul Nabokov”, de Aurora Liiceanu
Editura Polirom, Seria de autor Aurora Liiceanu, Iași, 2019

Aurora Liiceanu este psiholog și nu biograf. Da, anume această idee mi s-a tot strecurat de-a lungul lecturii volumului „Tânăra cu părul alb. Misterul Nabokov”. Aurora Liiceanu scrie despre emoție, despre sentimente și substrat empatic. Acest lucru este cu atât mai evident, cu cât fiecare carte a acesteia vine să elucideze un anume aspect din existența unor personaje istorice sau ficționale. Deși nu sunt la prima mea întâlnire cu această autoare, speram din tot sufletul să primesc ceva mai mult. Chiar dacă de la bun început, autoarea ne promite să avem parte de o biografie a soției lui Nabokov, misterioasa Vera, primim în definitiv o nouă istorie a vieții marelui scriitor rus. În calitatea mea de cititor, speram să-mi fie deschisă o ușă spre cele mai tainice colțuri ale destinului acestei femei. Totuși, figura centrală peste care planează narațiunea este tot Vladimir Nabokov.

Poate că e de la sine înțeles, căci Vera nu a încercat să-și exteriorizeze viața sau să o facă publică. Încercările acesteia de a-și mistifica mariajul au fost încununate cu succes, iar în prezent nu prea există material elocvent pe marginea destinului acesteia. Totuși, Aurora Liiceanu a reușit să transmită un mesaj destul de clar: Vera a fost o figură omniprezentă, căreia Nabokov îi datorează succesul incredibil.

Vera este o femeie arhetip. Conjugându-și eforturile între familie și soțul genial, dar total dependent de ea, aceasta a reușit să consolideze figura proeminentă a unui geniu. Lucrurile mărunte, dar relevante pe care le efectua (dactilografiere, traducere, elaborarea cursurilor universitare etc.), toate la un loc i-au oferit lui Nabokov calmul creației și confortul existenței. Exagerând, putem afirma că Vera a fost garanția faptului că astăzi ne putem bucura de opera nabokoviană.

„Tânăra cu părul alb” este de departe o conjunctură biografică a unor evenimente care mai mult îl vizează pe Nabokov în calitate de consort, pe când viața Verei rămâne învăluită în urmă. Da, pe parcursul întregii lecturi, se repetă faptul că aceasta și-a ars corespondența cu Nabokov, pe când cel din urmă a păstrat-o, ajungând o parte inerentă din opera sa. În realitate, acest lucru se datorează prioritar faptului că el era dependent de figura soției, pe când Vera era un titan al ordinii și muncii ordonate.

Un lucru peste care însă nu putem trece atunci când lecturăm studiul Aurorei Liiceanu este faptul că autoarea elucidează și aspectele conviețuirii cu copilul vestitului cuplu, Dmitri. În egală măsură, aceasta scoate la iveală schelete din viața lui Nabokov (enigma romanului „Lolita”; relațiile din Vladimir și fratele acestuia Serghei, a cărui orientare sexuală i-a îndepărtat vădit). Dar, cu siguranță, cel mai important moment al acestui volum este aprecierea sa profesională. Liiceanu vorbește într-unul dintre interviurile date cotidianului Adevărul de un anumit „Sindrom Vera”, denumindu-l drept un: „mod al unei femei de a trăi într-o relație în care devotamentul ei pentru cel cu care a decis să-şi trăiască viața este parcă în afara individualismului de astăzi, pare că este o cauză pe care femeile nu şi-o asumă”.

În linii mari, înțelegem că Vera a fost un fenomen fără de care genialitatea lui Nabokov ar fi rămas undeva în umbra posterității. Grație potențialului său și a muncii sale organizate, aceasta a reușit să îl pună pe Vladimir Nabokov într-o lumină favorabilă. De ce? Pentru că starea sa emoțională este similară unui copil mic, dependent de o mămică, iar acest rol a fost asumat, cu succes, de Vera.

Ce mi-a plăcut în lectura acestei cărți? În primul rând, dimensiunea psihologică și emoțională. Este interesant să studiezi un autor celebru dezgolit de stereotipurile existente în critica și istoria literară. În al doilea rând, studiul analitic al mărturiilor comprimate în diferite materiale, articole ale contemporanilor.

Ce nu mi-a ajuns? Un pic mai multe detalii istorice, un pic mai multă biografie și un portret mai conturat al Verei. Desigur, fără a depăși limitele și a intra pe tărâmul teribilismului literar.

Puteți cumpăra cartea: Editura Polirom/Libris.ro/Elefant.ro.

(Sursă fotografii: Polirom.ro, Editiadedimineata.ro)

Articole similare

Străbătând cu demnitate Drumul Crucii: ”Drumul Crucii. Amintiri de pe fronturi si din gulaguri”, de Aurel State (II)

Codrut

Concurs: Câștigă una dintre cele trei cărți de la Editura Polirom! – ÎNCHEIAT!

Jovi Ene

Oprimare patriarhală, metafore subtile și un final care lasă loc de gândit: Don’t Worry Darling (2022)

Corina Moisei-Dabija

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult