Studii de istoria limbii române. Secolul XIX

”Studii de istoria limbii române. Secolul XIX”, vol. I-II

Editura pentru Literatură, București, 1969, 548 p. + 360 p.

Cele două volume, sub coordonarea lui Al. Rosetti și B. Cazacu, sunt un excelent instrument de lucru pentru orice student la filologie, dar și o capsulă a timpului, care înfățișează cercetarea românească lingvistică din a doua parte a secolului trecut. Gândite drept continuarea Istoriei limbii române literare. De la origini până la începutul secolului al XIX-lea (1961), volumele conțin o serie de aplicații la stilurile și operele scriitorilor români în special din perioada romantică.

Lucrarea este o capsulă a timpului, pentru că ilustrează excelența școlii românești de filologie de după Al Doilea Război: sub mentoratul lui Tudor Vianu și al lui Alexandru Rosetti, refugiați într-un domeniu aparent mai puțin supus normelor ideologice; astfel, în afara coordonatorilor, nume care erau consacrate din perioada interbelică, mai semnează: Gheorghe Ivănescu (despre morfologia istorică), Valeria Guțu Romalo (sintaxa istorică), Tudor Vianu (despre „Cercetarea stilului”), N.A. Ursu („Crearea stilului științific”), Gh. Bulgăr („Evoluția stilului administrativ în prima jumătate a secolului al XIX-lea”), Al. Andriescu (despre stilul publicistic), Ion Gheție și Maria Seche (despre limba română literară în perioada 1830-1860), Dimitrie Macrea, I. Ștefan („Ecouri ale curentelor italienizant și latinist în a doua jumătate a secolului al XIX-lea), Al. Andriescu (despre vechile texte românești în limba scriitorilor din prima jumătate a secolului XIX).

Al doilea volum discută monografic o serie de scriitori din secolul XIX, cu exemple din stilul și limba lor: Ion Heliade-Rădulescu (Al. Rosetti & Ion Gheție), C. Negruzzi (Paula Diaconescu), D. Bolintineanu (Constantin Cruceru), Nicolae Bălcescu (Tudor Vianu), Vasile Alecsandri (Boris Cazacu, Liliana Ionescu, Maria Mărdărescu, Mihai Zamfir), N. Filimon (Ion Gheție), B.P. Hasdeu (Mihaela Mancaș), „opera beletristică” a lui Eminescu, limba lui Creangă, a „eroilor” lui Caragiale (Iorgu Iordan), George Coșbuc (Magdalena Vulpe), Ioan Slavici (P. Dumitrașcu), Alexandru Macedonski (Toma Pavel), D. Anghel & Șt.O . Iosif (Sanda Golopenția-Eretescu). Volumul se încheie cu o bibliografie de specialitate, realizată de Aurel Nicolescu.

Tinerii de atunci au devenit specialiștii , mentorii generației următoare; astfel, de exemplu, Gheorghe Ivănescu, profesorul de Ia Iași, este autor al unei Istorii a limbii române îndelung discutate de școala bucureșteană, Gh. Bulgăr, autorul unor cunoscute dicționare de sinonime sau de neologisme (împreună cu Maria Seche), Ion Gheție, specialist de marcă în istoria limbii române scrise. Mihai Zamfir este întemeietorul studiilor lusitane în România (la începutul anilor 1970, printr-o grupă de studiu la Universitatea din București), ambasadorul nostru în Portugalia și Brazilia în anii din urmă, recunoscut stilistician și prin recenta Scurtă istorie. Panoramă alternativă a literaturii române (vol. I, 2011). Toma Pavel, actualmente conducătorul departamentului de franceză de la Universitatea din Chicago, este autor al unor studii cu anvergură internațională precum Lumi ficționale, Mirajul lingvistic, Gândirea romanului, cu teme de mare ambitus, incluzând stilistica, filozofia, istoria și teoria literaturii – pentru a da numai cîteva exemple.

Ceea ce este discutabil la Studiile… de față este canonul; se poate trece peste faptul că, pe lângă elementele de profesionalism, un stalinist precum Iorgu Iordan aplică cu dezinvoltură grila marxist-leninistă pentru opera lui Caragiale. Dar rămâne cuprinsul general al secolului XIX (mergând chiar spre începutul secolului XX), cu minorii Anghel & Iosif încheiind exemplele, cu 60 de pagini de analiză pentru Alecsandri și 40 pentru Eminescu, cu un Bălcescu rătăcit între scriitorii de literatură, cu Bolintineanu mai presus de mulți, un canon așadar discutabil nu peste multă vreme de la apariția acestor Studii. Este pecete timpului, care devine din ce în ce mai greu de ignorat.

Cu toate acestea, lucrarea este valoroasă pentru exemplele și caracterizările stilistice pe care le oferă în cele aproape 1000 de pagini de studii.

Carte achiziționată de la anticariatul online Magazinul de carte.