„Scriitori și îndrăgostiți”, de Lily King
Editura Trei, Colecția Fiction Connection, București, 2021
Traducător: Laura Karsch
Am găsit romanul lui Lily King savuros, inteligent și spiritual. Îl laud cu precădere pentru că este acel gen de literatură tot mai greu de găsit, anume tipul de roman care se citește rapid și fără dificultăți, exact ca un roman comercial, dar care își depășește condiția prin felul deștept în care își folosește armele și farmecele, încărcându-se de sens și de nuanțe.
„Am un pact cu mine însămi: să nu mă preocupe banii dimineața. Sunt ca o adolescentă care se străduie să nu se gândească la sex. Numai că eu încerc să nu fiu cu gândul nici la sex. Ori la Luke. Ori la moarte. Ceea ce înseamnă să nu mă gândesc la mama, care a murit în vacanță, iarna trecută. Sunt atâtea lucruri la care nu am voie să mă gândesc, ca să pot scrie dimineața.”
În acest prim paragraf cu care se deschide cartea există aproape toate cuvintele esențiale din roman. Mama, moarte, scris, bani, sex – dar totuși dragoste, sau chiar îndrăgostire ar fi mai potrivit să înlocuiască cuvântul sex. Exact ca mingile unui jongler, ea, Casey Peabody, învârte toate aceste cuvinte într-o rotire dezordonată, într-un perfect dezechilibru. Îndemânarea ei este precară și, privindu-i gesturile riscante, ți se accelerează pulsul. Există mereu în tine, cititor, gândul că totul se va termina cu o ratare uriașă, cu o prăbușire spectaculoasă a tuturor acestor bucăți din viața ei, din ea, chiar, pentru că nu pare capabilă să facă față acestui număr complicat și periculos. Urmărind-o pe această tânără simți multe lucruri contrare și asta se datorează evident autoarei, care își face și ea propriul număr de jonglerie. Eu am simțit și empatie, și compasiune, și dezaprobare, dar cel mai mult am apreciat când am simțit cum mă umflă râsul de la umorul spumos. La fel de tare am apreciat și sentimentul că înțeleg acest pact infernal cu arta pe care-l face un scriitor, sau orice alt artist.
Portret al scriitorului la tinerețe
Personajul principal din Scriitori și îndrăgostiți este Casey Peabody o tânără de 31 de ani care are de gestionat niște crize din viața ei, într-un moment în care toate par să o ia vertiginos la vale. Plină de datorii acumulate încă din timpul studiilor universitare, cu un tată care greșește într-un fel care ei i se pare impardonabil, cu un roman început și imposibil de terminat, cu o slujbă infernală și o chirie jalnică, Casey încasează încă două lovituri care o destabilizează teribil de tare sufletește. Moare pe neașteptate mama ei și suferă o decepție în dragoste. Plecând din punctul acesta descendent, ea încearcă din răsputeri o redresare. Scrisul i se pare singura soluție dar se simte incapabilă să-și reia lucrul la roman. Ceva se întâmplă, totuși, iar lucrurile încep să se miște, în ciuda vulnerabilității ei extreme adusă de depresia suferită după pierderea mamei.
Analiza asupra lui Casey este interesantă, dar mai incitant este felul în care Lily King alternează atât de perfect latura profundă a personajului ei cu perspectiva amuzantă asupra lumii scriitorilor, a orgoliilor lor, a apucăturilor lor ciudate și greu de înțeles. Cartea aduce pe alocuri inserții foarte plăcute la citit, precum micul capitol de la pagina 93 unde Casey adună de la bibliotecă notițele despre scriitori și mamele lor – toate tulburătoare: George Eliot, D.H. Lawrence, Edith Wharton, Marcel Proust, Virginia Woolf.
La fel, sunt frumoase pasajele despre scris, despre nesiguranța pe care o resimte față de produsul talentului ei, a dificultății de a intra în starea necesară.
„Când scrii, cel mai dificil lucru este să pătrunzi acolo zi de zi, să străpungi membrana. Al doilea lucru greu e să ieși înapoi de acolo. Eu pătrund uneori prea adânc și ies prea repede. Atunci mă simt ca o ușă larg deschisă și jupuită. Lumea întreagă mi se pare umedă si ușor de împăturit. Când mă ridic de la birou, îndrept toate lucrurile. Covorul trebuie să fie perfect aliniat cu dușumelele. Periuța de dinți trebuie să stea perpendicular pe marginea poliței. Hainele nu pot rămâne întoarse pe dos. Safirul mamei trebuie să stea pe mijlocul degetului meu.”
Ce este Casey mai întâi, este scriitoare? Sau este îndrăgostită? Este o scriitoare în devenire sau o chelneriță fără viitor? Este o tânără falimentară sau are un bilet câștigător în mintea ei? Este un copil nefericit că și-a pierdut un părinte? Sau este un copil furios pentru că a fost profund dezamăgită de celălalt? Este Casey îndrăgostită de un bărbat matur, stabil care îi acordă atenție sau de un tânăr indecis, fără nici o certitudine? Se dovedește că este uneori toate acestea deodată sau pe rând, într-o alternanță care creează confuzie. De fapt marea întrebare din substratul cărții este despre alegere, despre opțiunea pe care ești nevoit s-o faci la un moment dat și despre riscul pe care ți-l solicită vocația care te cheamă. Nu există cale de mijloc, arta o să-ți ceară sa-i spui da sau nu, iar asta costă.
„Toți încercam să devenim scriitori și făceam diverse joburi ca să supraviețuim. Nia și Abby lucrau la romane, eu scriam povestiri, iar Russell era poet. Dintre toți, aș fi pariat că Russell va rezista cel mai mult. Riguros și disciplinat, se trezea în fiecare dimineață la patru și jumătate, scria până la șapte și apoi alerga cinci mile, înainte de a se duce la muncă la Biblioteca Widener. Dar a fost primul care a capitulat și a studiat dreptul. Acum e avocat de drept fiscal în Tampa. Abby a fost următoarea. Mătușa ei a convins-o să dea examenul de agent imobiliar, așa, dintr-o toană. Ulterior a încercat să-mi explice că încă își mai folosește imaginația când prezintă case și le inventează vieți noilor clienți. ……………………………………………………………….. Nia a făcut cunoștință cu un specialist în Milton, un tip cu o ținută impecabilă și fond fiduciar, care i-a înapoiat romanul după lectura primelor cincisprezece pagini, cu comentariu că narațiunile la persoana întâi feminin îl pun pe fugă. Nia a aruncat romanul la gunoi, s-a măritat cu el și s-a mutat în Houston când el a primit un post la Universitatea Rice.
N-am înțeles. Nu i-am înțeles la vremea aceea. Au abandonat pe rând…….”
Scriitorul și succesul
Fiecare generație are felul ei de a trăi sacrificiul cerut de credința că poate deveni un scriitor de succes. În Scriitori și îndrăgostiți urmărim exact această poveste. Da, fără accente dramatice, da, fără dorința de a imortaliza un personaj de proporții epice, rămânem în sfera omenescului neglijabil. Ne-am obișnuit să credem ca succesul există doar în cărțile ieftine, cu eroine patetice cu care nu vrem să avem de-a face. Oricât de anti literar ar părea, sunt și scriitori care publică cu succes iar uneori iată că apar în proiectul literar al unui scriitor adevărat. Dar, da, sunt și scriitori care nu mai ajung niciodată scriitori recunoscuți pentru că renunță pe parcurs și nu mai publică vreodată. De ce fac asta? Pentru că e prea mare riscul și pentru că oamenii vor certitudini. Într-un fel Casey dă definiția artistului în cartea acesta, tocmai pentru că nu renunță. Nu există pentru ea o rațiune mai mare decât scrisul, este practic singurul proiect care merită ținut în viață cu orice preț, iar ea face asta în detrimentul tuturor celorlalte. Riscă totul, iar asta nu ne aruncă într-un tragic iminent, ci doar într-un posibil derizoriu. Această carte te va face să te întrebi mereu dacă nu cumva chelnerița care îți aduce cafeaua la barul preferat nu e o scriitoare încă neafirmată. Noi trăim într-o lume populată de eroine precum Casey. Scenariul este foarte prezent în jurul nostru. Aspirația pentru artă și confirmare este mult mai comună azi decât în toată istoria omenirii.
Mai există o alegere pe care Casey trebuie s-o facă, pentru că în viața ei apar doi bărbați. Faptul ca sunt amândoi scriitori, chiar dacă unul aspirant și altul consacrat, complică lucrurile nu doar sentimental ci și din punctul de vedere al vanităților. Lily King creează un triunghi amoros foarte provocator unde are prilejul să facă niște raportări perfect posibile în viața reală. Scriitorii de succes care sunt în plin avânt creator, rareori vor face loc lupilor tineri și, mai mult decât atât, generația mai veche este depășită uneori de valul literaturii noi care se ridică și căreia nu-i sesizează valoarea.
Ca femeie, Casey poate alege cu inima sau cu mintea. Însă asta e o problemă dacă nici inima, nici mintea nu știe ce vrea. Oricum, una dintre variante întruchipează stabilitatea financiară, siguranța, familia în care există deja copii de care se simte puternic atrasă. Varianta care există ca alternativă pare că nu-i oferă nimic sigur, poate doar o bătaie de inimă mai precipitată. Rămâne de văzut ce anume alege această tânără și dacă are puterea să-și reinventeze viața.
Pentru a da măsura umorului lui Lily King, am selectat acest lung fragment de text în care Casey este sfătuită de colegi după ce criterii anume trebuie să aleagă dintre cei doi.
„- Deci unul e de vârsta mea și cam excentric și vorbim mult despre moarte. În dimineața primei noastre întâlniri a plecat din oraș, dar s-a întors după trei săptămâni și, când îl sărut, mă simt fizic cam dezorientată. De fiecare dată când mă sună sunt surprinsă, fiindcă mă aștept să-mi tragă țeapă.
Nimeni nu spune nimic, așadar continui.
– Iar celălalt e ca un câine de turmă. Mă sună între întâlniri și-mi lasă mesaje haioase când sunt la muncă și nu-și ascunde sentimentele față de mine. e mai în vârstă și are doi copii și uneori e de-a dreptul adorabil.
Sunt la fel de bulversați ca mine.
……………………………………………………………………………………………………………………………….
– Alege-l pe cel mai bun la sex, spune James și sunt primele cuvinte pe care mi le-a adresat vreodată.
– N-a făcut sex cu nici unul dintre ei, zice Harry, deși nu s-ar cădea să spună el asta, dar știu că nu se poate abține să vorbească despre sex cu James.
– Păi, asta-i problema ta, zice James.
– Între iubire și sex e o mare diferență, spine Craig.
– Fii atentă la ce spun ei, nu la ce fac, intervine Yasmin.
Angus râde.
– Ba să nu fii niciodată atentă la ce spunem noi!
– Nu-ți dorești întotdeauna ce-ți trebuie, zice Dana.
– Ai de ales întotdeauna între focuri de artificii și cafea la pat, spune Fabiana. Întotdeauna.
– …………………………………………………………………………………………………………………….
– Imaginează-ți că ai o colegă de cameră sexy foc, senzațională, îmi spune. Care dintre tipii tăi nu s-ar culca cu ea?
– Imaginează-ți că ai un copil care face febră 40, se avântă Fabiana. Care dintre ei nu și-ar pierde cumpătul?
– Ori imaginează-ți că ai un copil și copilul tău e posedat de diavol și începe să scuipe sânge pe pereți, spune Angus.
– Ori te cațări pe Everest și copilul tău e îngropat sub o avalanșă pe Fața Kangshung, zice James. Care dintre ei și-ar smulge hainele de pe el și ți-ar face pe loc un copil nou?
– Ascultă ….. Dacă petreci suficient timp la curse, știi ce-ți poate calul, nu? Întotdeauna știi ce-ți poate calul.”
Ei bine, nu știu voi, dar eu am râs.
Pe cât de iraționale pot deveni sfaturile din jur, pe atât de nejustificate pot fi variantele de răspuns pe care la pune viața la dispoziția noastră. Uneori toate socotelile se dovedesc nefolositoare. Se întâmplă chiar să primim ce ne dorim nu de pe urma alegerilor, ci din cauze necontrolate de noi. Dar alteori suntem obligați să exprimăm o variantă de răspuns. Să alegem, uneori un bărbat dintre mai mulți, uneori o anumită cale de la o răscruce. Și personajul din carte face alegeri. Cu alegerile lui Casey Peabody avem de-a face toți. De fapt sunt momente când alegem cine suntem. Iar cartea scrisă de Lily King surprinde chiar acest moment.
Recomand această carte a lumii scriitorilor, cu un șarm fin, amuzantă și alertă, în care suntem puși să facem o alegere veche de când lumea. Abia aștept să citesc Euforia. Lily King este una dintre scriitoarele pe care le-am descoperit cu plăcere anul acesta.
Puteți cumpăra cartea: Editura Trei/Libris.ro/Cartepedia.ro.
(Sursă fotografii: Publishers Weekly, The Times.co.uk)
