Prin blogosfera literara (7-13 martie 2011) – 1

Observatorul Cultural isi invita cititorii sa voteze cele mai bune carti ale anului care a trecut nominalizate pentru pentru Premiile Observator Cultural: ‘În pofida crizei, 2010 a fost un an foarte bun pentru literatura română. Multe edituri au mizat pe literatura română, fapt ce a fost benefic pentru întreaga piață editorială. În ultimele două săptămîni, redactori și colaboratori ai revistei noastre au votat, avînd în față o listă cuprinzătoare de cărți, nominalizările pentru „Premiile revistei Observator cultural“. Vă prezentăm cărțile nominalizate, cele care au întrunit cel mai mare punctaj. Luni, 28 martie 2011, în „Gala Premiilor Observator cultural“, ce va avea loc la Teatrul Odeon, de la ora 19.00, se vor alege premianții de la fiecare categorie’

In toamna trecuta am vizitat Sibiul, o reintalnire dupa aproape trei decenii. Am regasit orasul, schimbat si europenizat, dar pastrandu-si sufletul si atmosfera de centru cultural al centrului de tara. Intre alte locuri pe care le-am colindat am intrat si la libraria Humanitas care in etajul si subsolul sau prezinta o optiune moderna si civilizata de intalnirea cu cartea. M-am bucurat sa gasesc pe Internet blog-ul ‘Insemnari din subterana’ tinut de cativa dintre animatorii locului. De 8 martie blogul a preluat cateva dintre poemele Norei Iuga din volumul ‘Spitalul manechinelor’ aparut in 2010:

punct

un măr
un cuţit
mîna mea corupe materia
mîna mea e şarpele
acestui paradis

LiterNet preia comunicatul de presa prin care sunt anuntate nominalizarile pentru premiile UNITER. Ediţia a XIX-a a Galei Premiilor UNITER va avea loc luni, 18 aprilie 2011. Pentru cel mai bun spectacol au fost nominalizate ‘Leonce şi Lena’ de la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, ‘Livada de vişini’ de la Teatrul Naţional Bucureşti si ‘Strigăte şi şoapte’ de la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca.

Pe Videofil Monica Felea relateaza despre premiera ultimului film al lui Cristi Puiu ‘Aurora’ si despre decernarea cu aceasta ocazie de catre ambasadorul Frantei a Ordinului Artelor si Literelor (simbolul recunostintei Republicii Franceze destinat celor care au contribuit intr-un mod remarcabil la Cultura si la raspandirea acesteia). Din cele spuse de ambasador cu aceasta ocazie: ‘Daca e sa-i dau crezare lui Alex Leo Serban, pentru care am un gand deosebit in aceasta seara, cinematografia romaneasca se imparte in doua ere: BCP si AFP, adica inainte de Cristi Puiu si dupa Cristi Puiu! Asta spune tot despre influenta pe care o ai asupra cinematografiei din tara ta.’

In Dilema Veche Mihai Chirilov scrie sub titlul ‘Eu și Berlinala, o căsnicie’ despre festivalul de film de la Berlin a carei editie numarul 61 s-a desfasurat luna trecuta: ‘Poţi spune cu mîna pe inimă că selecţia din acest an a fost, din nou, una proastă, cum s-a scris deja, dar pentru asta trebuie, cred, să fi văzut toate filmele. Nu toate filmele, pentru că e imposibil, dar măcar toate filmele uneia dintre secţiunile principale: Competiţia, Panorama sau Forum. Nu am reuşit această performanţă, dar, la drept vorbind, nici nu mi-am propus şi, cu un total de 25 de filme văzute, nici nu-mi fac procese de conştiinţă din cauza asta: nici măcar cronicarii invitaţi de revista Screen International să-şi dea steluţele zilnice pentru filmele din Competiţie n-au reuşit. Pe cel puţin jumătate dintre ei i-am auzit însă lamentîndu-se de nivelul scăzut al selecţiei. Nimic mai teribilist: un festival care produce măcar o capodoperă, care în plus ia şi premiul cel mare, cum a fost cazul actualei Berlinale, merită toată stima.’

Pe ‘Mixul de Cultura’ Cristina Andries scrie despre o noua aparitie in genul romanului grafic. Este vorba despre cartea ‘Broderii’ a unei dintre cele mai cunoscute autoare in acest gen – iraniana Marjane Satrapi. ‘Ceva mai modest decât bestsellerul Persepolis, romanul Broderii este totuşi la fel de atrăgător. Marjane Satrapi omogenizează desenele cu un fir epic absurd-hilar, care duce la un rezultat de tip Sex and the City cu accente orientale. Povestea începe cu întâlnirea a câteva femei care abia aşteaptă să scape de bărbaţi pentru a-şi “ventila sufletul” prin discuţii despre experienţele lor intime, majoritatea datorate constrângerilor culturale. De la dependenţa de opiu care-ţi face privirea languroasă, până la soţi care fug cu darul nupţial al proaspetelor neveste, secretele dezvăluite într-un cadru aproape feminist generează milă, gelozii şi solidaritate, împletite cu dialoguri necenzurate şi de-a dreptul amuzante prin stângăcia lor.’

In ‘Observatorul Cultural’ Cristina Manole scrie sub titlul ‘LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE’ despre trei scriitori români: Radu Petrescu, Mihail Sebastian, Marin Preda  ale caror lucrari sau culegeri au fost editate si comentate in aparitii recente: ‘Pentru admiratorii și cititorii lui Mihail Sebastian recomandăm volumul Mihail Sebastian. Dilemele identității (apărut la Biblioteca Apostrof). Cumva compozit, prin natura textelor ce aparțin unor autori din diferite generații sau areale culturale. Ediția alcătuită de harnicul Leon Volovici s-a născut în urma unei inițiative (din 2007) a Centrului de Studiere a Istoriei Evreilor din România de a organiza o conferință internațională la Universitatea Ebraică din Ierusalim, dedicată celui care a scris Steaua fără nume. Zis și făcut, cu concursul ICR și cu o selectă participare multinațională. Comunicările celor care au  participat la lucrări – plus alte  contribuții ulterioare – alcătuiesc conținutul acestui volum. Un volum substanțial, să adăugăm repede și să spunem neted, unde diversitatea analizelor, observațiilor sau evocărilor a conturat statutul special al lui Mihail Sebastian.’

In acelasi numar apare sub semnatura lui Mirel Horodi o interesanta relatare de la targul international de carte din Ierusalim desfasurat intre 20 si 25 februarie consemnand prezenta romaneasca si evenimente din cadrul targului la care au participat scriitori si oameni de cultura romani.

Vasile Gherghel abordeaza in Filosofi@Iasi o tema incitanta: ‘În ce limbă s-au înțeles Adam și Eva?’ Iata cum incepe nota lui: ‘Am menţionat într-o însemnare de acum două zile limba adamică şi i-am subliniat însuşirile (non-echivocitate, transparenţă cognitivă, desăvîrşire). În ce idiom s-au înţeles, totuşi, Adam, Eva, Dumnezeu, şarpele? Unii savanţi au argumentat că acest idiom originar a fost ebraica. Alţii venit cu propuneri interesante şi bizare: greaca, latina, araba, flamanda, franceza, germana, suedeza etc.’

(Dan)

Pe Gingergroup.ro, aflam despre aparitia unui album despre insula Ada-Kaleh, semnat de Marian Tutui, intitulat „Ada-Kaleh sau Orientul scufundat”. El spune: ” Am fost nevoit să verific sursele şi am încercat să redau istoria reală a insulei, prea tumultoasă pentru a fi amestecată cu altceva. Nu am reprodus prea multe legende, căci istoria glorioasă a insulei merita să fie cunoscută aşa cum a fost, fără falsificări.”

Costi Rogozanu scrie despre Cimitirul din Praga, de Umberto Eco, o carte prin care autorul italian a incercat sa isi schimbe registrul si sa socheze lumea literara, inca impresionata de succesul lui Dan Brown: „Romanul lui Eco a şocat nu atât prin ficţional, cât prin faptul că personajele şi textele citate chiar făceau furori acum 150 de ani – realul sperie, nu fictivul. Poate vă amintiţi şocul publicării şi citării textelor antisemite ale unui Mihai Eminescu. Nu era singurul, toată Europa suferea de aceeaşi boală. Hitler nu s-a născut din neant, ci dintr-un spirit european maladiv pe care îl băgăm sub preş sau îl îngropăm prin biblioteci, aceasta este teza lui Eco. Şi dovezi are cu nemiluita.”

In incheiere, va las in compania discutiei dintre Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu in data de 6 martie, Despre iubire:

(Jovi)

Va urma