Ca de obicei rubrica permanenta ‘Din vieaţa unui extremist de centru…’ a lui Radu Cosasu din Dilema Veche prilejuieste o intalnire cu un spirit tanar, nelinistit si incitant. De data aceasta subiectul este dialogul purtat cu cateva saptamani in urma de Adam Michnik in timpul vizitei sale despre care am mai relatat aici cu Gabriel Liiceanu: – ‘Pentru că nu pot fi idilico-angelic ascultîndu-l, cred că e o datorie de obiectivitate să consemnez ideile cu care Adam Michnik contrazice corectitudinile noastre politice, de dreapta şi de stînga, conformismele şi comodităţile noastre, numite concis de Andrei Pleşu „experienţa românească”.’
Filiala din Tel Aviv a Institutului Cultural Roman anunta pentru saptamana urmatoare doua activitati care se anunta interesante pentru iubitorii de teatru sub genericul ‘Teatrul românesc azi. O săptămână de studiu şi experiment la Universitatea din Tel Aviv. 3-8 aprilie 2011′.
In revista Cultura, C.Stanescu se refera sub titlul ‘La disparitia unei rubrici’ la bizara hotarire a Romaniei Literare de a intrerupe aparitia rubricii de carte straina a Feliciei Antip. Am urmarit aceasta rubrica in mod constant si am semnalat si aici cateva din articolele cele mai interesante, dar aceasta era reluarea unei pasiuni vechi care ma facea ca inca din anii 70 sa deschid revista la rubrica in care Felicia Antip deschidea fereastra spre cartea si cultura straina, cu eleganta, competenta si claritatea care i-au caracterizat dintotdeauna scrisul. ‘Cu o rara vocatie a cititului si a interpretarii patrunzatoare în spiritul timpului si al locului, Felicia Antip scrie de peste trei decenii, saptamâna de saptamâna, despre „cartea straina“ ca despre „cartea româneasca“. Sub comunism lucrul parea neverosimil si era efectiv miraculos. Când, prin natura lucrurilor întâmplate „miracolul“ a pierit, rubrica ei nomada a poposit, dupa ‘90, spre onoarea noii publicatii, la „Adevarul literar si artistic“. În fine, dupa o lunga absenta, Felicia Antip s-a reîntors, cu celebra ei rubrica, la vechea gazda, la revista pe care o facuse faimoasa talentul, profesionalismul, discernamântul si spiritul de prevedere ale acelui mare detector sau seismograf de vocatii si inegalabil constructor de reviste care a fost profesorul si literatul George Ivascu. Rubrica Feliciei Antip a reprezentat si continua sa reprezinte un „meterez“ al rezistentei noastre specifice, „rezistenta prin cultura’. Sper sa vad aceasta rubrica reluata cat mai curand intr-un alt spatiu.
In rubrica culturala de la ‘Revista 22’ gasim o recenzie semnata de Serenela Ghiteanu a cartii ‘Curs special de fizica dezastrelor’ de Marisha Pessl: ‘Curs special de fizica dezastrelor de Marisha Pessl (Ed. Litera, trad. de Ruxanda Eugenia Târcă) este un roman impresionant pentru un debut. La nici 30 de ani, autoarea newyorkeză elaborează un eşafodaj narativ amplu, inclusiv ca dimensiune, un mozaic postmodern în care se îmbină genul thriller cu romanul iniţiatic şi cu cel oedipian.’ In acelasi numar sunt publicate in avanpremiera fragmente din ediţia a doua, revăzută şi adăugită, a cărţii lui Andrei Oişteanu ‘Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură’ (sub tipar la Ed. Polirom) despre a carei prima editie am scris pe filme-carti.ro. Tot aici Angelo Mitchievici scrie despre festivalul de film documentar dedicat drepturilor omului, One World Romania (16-21 martie 2011) despre care a scris si aici Delia o serie de relatari.
Daca noi ne-am ocupat aici la filme-carti.ro de 1 Aprilie de comediile care ne-au facut sa radem redactorii lui bookblog.ro au ales sa scrie despre carti. Gasim in selectia lor cativa clasici – Jerome K. Jerome, Mark Twain, Ilf si Petrov – dar si scriitori comtemporani ca David Lodge, scriitori de fantasy ca Terry Pratchet și Neil Gaiman, iar dintre scriitorii romani contemporani este ales Radu Paraschivescu.
(Dan)
“Romania pozitiva” ne trimite sa vizitam Manastirea dintr-un lemn, care are “o obste de maici si se afla in comuna Francesti, judetul Valcea. Este situata la aproximativ 25 de kilometri sv de Ramnicu Valcea, pe soseaua catre Dragasani, la ramificatia catre Babeni, manastirea se afla la aproximativ 9 kilometri de Babeni” si prin intermediul blogului, aflam in continuare despre www.2rism.ro, care “promoveaza oferte cazare in toata tara. “
Observatorul cultural ne pofteste “la taifas despre filme si documentare” si ne ofera un Interviu cu Erik Gandini, cineast italiano-suedez (Videocracy) si un Interviu cu Maciej Nowicki, directorul Festivalului Internaţional Watch Docs (Varşovia) (ambele in conexiune cu Festivalul One World Romania – 2011).
Location: Noul cinematograf al Regizorului Roman – MTR Time: 7:00PM Monday, April 4th Proiectie filmul documentar Valea Corlatului.
Erez Dan din Israel a concertat pe 3 aprilie la JCC Bucuresti:
Pe site-ul Teatrului National Bucuresti, veti face cunostinta cu actorul Axel Moustache, care pe facebook declara „Teatrul este viaţa la superlativ, teatrul este bucurie, teatrul este optimism! O piesă bună este ca o pâine caldă, iar o comedie este balsam pentru suflet: te ridică deasupra grijilor cotidiene, îţi arată că totul este trecător şi te face mai voios si mai puternic Comedia adevărată asta ar trebui să caute. Nicidecum divertisment, farse sau imitaţii. Ci ar trebui să te scalde într-o baie de râs şi să te întoarcă lumii nou-născut şi plin de forţă vitală. În ceea ce mă priveşte – concret – asemenea experienţe, au fost pentru mine: „Badaranii” în regia lui Adrian Pintea şi piesa de la Teatrul Naţional „Ivan Turbincă”, la care va aştept cu drag! De asemenea, teatrul îţi poate fi hrană optimistă prin piese cu mare încărcătură dramatică. Asta am descoperit mai târziu cand am intrat in trupa Companiei Dan Puric.Acolo avem parte şi noi şi publicul iubitor de altceva, de experienţe la alt nivel. Iar pentru că am căutat să dezvolt relaţia cu publicul mai îndeaproape, am creat o trupă independentă împreună cu câţiva prieteni actori tineri: Trupa Improvisneyland! Spectacolele trupei sunt spectacole de improvizaţie, le jucăm în principal în spaţii neconvenţionale şi sunt laboratoare deschise publicului. Nu avem text, scenariu, regizor, decor, recuzită, ci doar pe noi – actorii – şi publicul, care improvizează alături de noi. La asemenea spectacole, relaţia actor-spectator este cu totul şi cu totul specială şi simţi cu adevărat că publicul te iubeşte, acesta manifestându-se activ şi direct în spectacol. Va aştept în tărâmul Improvisneyland 😉 www.improvisneyland.ro Să iubiţi şi să fiţi iubiţi! Şi vice-versa ;)” Parte a proiectului „De ce iubim actorii?”, desfăşurat de către TNB.”.
In numarul 6/martie 2011 din Actualitatea literara, Boris Marian prezinta articolul „A fost Nietzsche un geniu?”- „Desi fiu de preot, Nietzsche a fost un adversar al practicii prin rugaciune, fara a nega rolul credintei, dar el a dorit cu ardoare eliberarea de oricare prejudecati, el a vazut in om pe Dumnezeul insusi”.
Un articol interesant, despre probleme de trafic ale anilor ’70, pe Rezistenta.net.
(Delia)
Romania literara si-a incetat aparitia! „E vorba de ediţia tipărită, care îşi încetează astfel apariţia. Se discută încă dacă va continua apariţia versiunii online. Bineînţeles, persoanele care îi antipatizează pe mogulii răi (Patriciu, Voiculescu, Vântu), dar n-au nimic contra mogulilor buni (fraţii Păunescu) vor putea exclama, îndurerate, vai!, pentru a câta oară: ruşine, Dinu Patriciu! E notoriu faptul că Mecena din spatele României literare sau al Dilemei vechi e odiosul magnat al petrolului.” Nu a fost decat o simpla pacaleala de 1 aprilie, dar unora le-a stat inima. O publicatie prea importanta pentru cultura romaneasca.
Calauza ne invita sa citim „un articol interesant pe Hotnews despre piața neagră a cărților de pe vremea comuniștilor, compromisurile intelectualilor și ideea de “intelectual public”, care a dus treptat la crearea unei “piețe a opiniilor și a ideilor”.
Dragos posteaza un articol despre modelele romanesti, ilustrand acest titlu cu un citat din Memoriile unui Mircea Eliade în varsta de 19 ani. Acest citat si articolul in sine mi-a mers la inima: mi-a adus aminte ca, la o leapsa literara a ultimilor ani, am ales Memoriile printre cele mai bune trei carti citite pana acum, iar Eliade din acea perioada, a tineretii sale, mi-a fost multi ani model al dorintei implinirii culturale si model al dezvoltarii personale: „continuam să dorm patru, cel mult cinci ore pe noapte, şi poate m-aş fi mulţumit să rămân aici dacă n-aş fi citit undeva că alexander von humboldt nu avea nevoi decât de două ceasuri de somn. asta mi-a dat de gândit. de câţiva ani, de când citisem educaţia voinţei, eram convins că omul face orice, cu condiţia să vrea şi să ştie cum să-şi controleze voinţa. de mult mă învăţasem să-mi domin dezgustul, izbutind să mănânc, pe rând, pastă de dinţi, săpun, cărăbuşi, muşte, omizi. când vedeam că pot înghiţi şi mastica o insectă sau o larvă, fără să mai simt repulsia normală în stomac sau în gâtlej, treceam la un exerciţiu şi mai îndrăzneţ. îmi spuneam că o asemenea stăpânire de sine deschide drumul către libertatea absolută. lupta contra somnului, ca şi lupta contra comportamentelor normale, însemna, pentru mine, o încercare eroică de a depăşi condiţia umană. pe atunci, nu ştiam că acesta este punctul de plecare al tehnicilor yoga. dar e foarte posibil ca interesul pentru yoga, care, trei ani mai târziu, avea să mă ducă în india, ilustra şi prelungea credinţa mea în posibilităţile ilimitate ale omului.”
(Jovi)
Contributori: Dan, Delia, Jovi
