‘Lucrez la un nou roman’ ne anunta scriitorul Radu Pavel Gheo pe blogul sau Gheoland: ‘Deocamdată nu mi-e încă totul clar. Oricum, m-am gîndit la un titlu provizoriu de genul Bătrînul şi Delta sau Bătrînul şi Marea Neagră. O să fie, în linii mari, povestea unui pescar lipovean pe nume Santiago (un capriciu de-al maică-sii, care a cunoscut pe vremuri la Sulina un marinar din America de Sud). Santiago ăsta se duce cu lotca să prindă un peşte mare-mare pe Dunăre – sau la Marea Neagră, mai văd eu – şi cred că îl şi prinde. Încă nu ştiu. Dar are o experienţă cu el. Mă mai gîndesc şi ce experienţă. Aş putea băga şi nişte rechini… bine, nu în Deltă, dar orişicît.’
Virginia Costevschi dialogheaza la bookmag cu Jan Koneffke, autorul cartii ‘Cele sapte vieti ale lui Felix K.’: ‘VC: Aveți o relație specială cu România. Cum a început această legătură? JK: Am venit prima oară în România în 1993, la invitația Uniunii Scriitorilor. Dar încă din anii ’80 cunoscusem o serie de scriitori de expresie germană, printre ei se numără Herta Müller sau marele poet Dichter Rolf Bossert, care la doar câteva zile după ce-l cunoscusem s-a sinucis în căminul pentru emigranți de etnie germană din Frankfurt. Așa se face că știam multe povești din vremea lui Ceaușescu. Iar în 1998, la Roma, am cunoscut-o pe viitoarea mea soție, care este româncă. S-a întâmplat la un bal mascat (eu eram mascat, ea nu). Apariția mea colorată a avut un succes nesperat la tânăra arhitectă, cu atât mai mult cu cât, spre deosebire de colegii ei italieni, m-am arătat cât se poate de capabil de a face distincția dintre București și Budapesta: acest minim de cunoștințe mi-a adus un maxim de apreciere. Nu se întâmplă prea des ca ignoranța altora să devină un avantaj pentru tine. De atunci, m-am familiarizat în fiecare an din ce în ce mai mult cu țara soției mele și așa a devenit România o a doua patrie pentru mine, ca și Italia de altfel.’
Alina Purcaru ii ia un interviu in Observator Cultural scriitoarei indiene Anuradha Roy: ‘AP: V-aţi lovit de prejudecăţi în cariera dumneavoastră profesională? Cît de greu a fost să obţineţi vizibilitate, credibilitate şi succes? AR: Singura prejudecată de gen de care sînt conştientă din punct de vedere profesional este una cu care cred că majoritatea celor care scriu se confruntă dacă sînt femei: sînt privite ca „femei scriitoare“ care scriu despre lucruri considerate „mici“, neimportante; sînt considerate mai puţin „serioase“, li se alocă mai puţin spaţiu pentru recenzii; de regulă, sînt „împachetate“ în cîteva clişee dulcegi. Cît despre dificultăţile cu care m-am confruntat, am să spun că primul meu roman, Un atlas al dorinţelor zadarnice, a fost respins cam de 16 ori cu un an înainte ca minunatul meu editor britanic să-l citească şi să-l considere o carte. Aşadar, la început a fost demoralizant, dar nu cred că a avut de-a face cu chestiunea de gen. Oricine e la început trece prin ceva asemănător. ‘
Boris Marian Mehr scrie in blogul sau de la Reteaua Literara despre LEGENDELE EVREILOR, o antologie de texte din Agada, parte componentă a Talmudului, aparuta la editura Hasefer: ‘Consider că apariția acestei lucrări este un mare câștig pentru deschiderea oferită cititorilor în lumea mirifică a comentariilor post-biblice, unele folclorice, altele aparținând unor anonimi sau a unor învățați cunoscuți. Volumul de față cuprinde legendele care privesc Creația și cele mai importante momente ale istoriei biblice, până la Patriarhul Iaakov. Menționăm că unele legende ale evreilor au ajuns și în tezaurul scrierilor creștine, ceea ce este normal, creștinismul fiind născut din iudaism. Limbajul este fermecător, deosebit de textul biblic, care a fost alcătuit înainte de epoca modernă. Totul este văzut prin altă prismă, totul este reinterpretat, așa cum s-au alcătuit Talmudul, midrașurile, ceea ce dovedește încă o dată caracterul nedogmatic al iudaismului.’
Elena Potocean scrie la bookblog.ro despre romanul biografic ‘Tesla. Portret intre masti’ semnat de Vladimir Pistalo: ‘Literatura sârbă, de multe ori trecută cu vederea, ne oferă, prin intermediul lui Vladimir Pištalo, un roman curajos, o reconstituire biografică remodelată poetic, în care realitatea și fantezia se ciocnesc capturând traiectoria vieții lui Nikola Tesla: un tip donquijotesc, umanist, idealist și geniu nepervertit. Un mozaic magic de apocrife, compus din momentele cheie ale devenirii savantului, textul îmbină anecdote, legende, referințe culturale, flash-uri concentrate și bogate în descrieri metaforice, un torent de vise, fantome și fragilitate, toate acestea sub mantaua unei realizări stilistice remarcabile.’
Dragos C. Butuzea scrie in blogul sau ‘chestii livresti’ despre romanul lui Joël Dicker – ‘Adevărul despre cazul Harry Quebert’: ‘romanul începe excelent: un tânăr scriitor american de succes, după viața glamouroasă, intră într-o perioadă de blocaj, când e să-și scrie următorul roman. așa că, după o perioadă de disperare, „norocul“ îi aruncă în față acuzația de crimă a mentorului său, harry quebert, asupra fostei sale iubite de 15 ani, nola, ceea ce îl va inspira să scrie romanul elucidării cazului. și romanul continuă excelent. și se sfârșește la fel.’
(Dan)
Pe blogul LaPunkt.ro, un text inedit al lui Vlad Georgescu despre cutremurul din 1977 si regimul Ceausescu, descoperit acum in arhivele Securitatii. Textul este intitulat Ciuma lui Caragea: ”Vodă Caragea a rămas în istorie prin ciuma care i-a împuţinat ţara. Un altul, înaintea sa, a rămas prin lăcuste. Domnia Ta vei rămâne prin două potopuri şi-un cutremur. Domnul cataclismelor, cum nu a fost altul în istoria românilor. Două potopuri şi-un cutremur. E mult pentru o singură domnie. Te sbaţi să intri în legendă. Atunci opreşte-te şi întoarce-te. Te vom urma căci schimbarea domnilor, bucuria nebunilor. Iar de nu poţi, fă ca meşterul Manole: zideşte-ţi domniţa, lipeşte-ţi aripi de șiță și sări. Va rămâne pe urmă-ţi, cel puţin o fântână!”
Pe blogul Carturesti, Catalina Miciu semneaza o recenzie a celei mai recente carti a lui Florin Lazarescu, ”Amortire”, aparuta la Editura Polirom: ”Scriitorului Florin Lăzărescu îi e greu să se dezică de fotograful amator și extraordinar de bun Florin Lăzărescu, mai ales pentru că “o fotografie nu te minte niciodată, amorțește exact întotdeauna la timpul prezent”. Și din acest motiv, “Amorțire” e-o carte ca un album de fotografii în text, despre cine am fi putut fi și nu suntem, despre cum am putea să ne schimbăm și nu reușim s-o facem, dar mai ales despre lucrurile care ne apropie de cei din jur. Impropriu scris “lucrurile” – toate acele mici și greu de numit chestii care ne strâng laolaltă ca pe furnicile din mușuroaie și ne dau forță să continuăm – “până la urmă, ca să mergi mai departe, tu n-ai nevoie decât de o pereche bună de papuci.”
(Jovi)
Contributori: Dan, Jovi
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Caucazul de Sud dupa 20 de ani. Regimuri politice, securitate si energie”, de Ileana Racheru, Stanislav Secrieru, Angela Grămadă
–„Mămica la două albăstrele”, de Doina Ruști
–”În aerul rarefiat”, de Jon Krakauer
-”Sfârșitul Occidentului? Spre lumea de mâine”, de Lucian Boia
-”Castele în Spania”, de Petre Sirin
–”Gulagul. O istorie”, de Anna Applebaum (III)
–”Fiica eminenței cenușii”, de Philippa Gregory
–Top 10 cele mai bune cărți pentru copii
-Cărți pentru copii: Dicționar explicativ ilustrat
-Cărți pentru copii: Marea enciclopedie pentru elevi
-Eveniment: Cum a fost la Noaptea Literaturii Europene 2013
