Vladimir Tismaneanu semnaleaza pe blogul sau decernarea premiului Galei „Bun de tipar” editia 2015 romanului ‘1989’ al lui Adrian Buz: ‘“Nostalgicii imberbi sau nu ai comunismului ar trebui sa citeasca romanul lui Adrian Buz intitulat simplu si cat se poate de elocvent “1989″ (Polirom, 2014). Ar fi fi antidotul perfect pentru regretul de a nu fi fost calcaţi in picioare de Marele Mecanism al ineptei, imbecilei si atat de umilitoarei dictaturi totalitare a lui Nicolae Ceausescu, “Eroul intre Eroi”, “carmaciul destinului national” si intruchiparea “virtutilor milenare” ale daco-românismului revolutionar. Ar intelege ca fenomenul Ceausescu nu a fost o aberatie, ci consecinta oportunitatilor institutionale de care a beneficiat acel Ubu din Balcani, un personaj pe cat de redus din punct de vedere cultural, pe atat de abil in a-si atinge scopurile delirante. Cartea este scrisa intr-un registru calm, fara imprecatii si fara patetisme. Am citit-o gandindu-ma mereu ce-ar intelege cineva care nu a avut nefericita si deloc invidiabila experienta de a trai in comunism, un tanar american, de pilda. Deci nu cineva care a auzit in familie amintiri despre “Epoca de Aur”. Aici se află maiestria lui Adrian Buz. El stie sa transmita o atmosfera, sa reconstituie un univers disparut, sa-l faca verosimil si cat se poate de concret. Este kunderian in sensul ca pastreaza permanent o unda de umor, nu se lasa purtat spre hiperbole acuzatoare.’
‘Memoriile de razboi’ ale lui Topirceanu sunt recenzate pentru blogul Carturesti de Iulia Verbancu: ‘Când a publicat Pirin Planina, în 1936, între Topîrceanu și experiența sa de război se așternuseră aproape 20 de ani. Timpul nu a afectat acuratețea, ci tonul poveștii. Prima perioadă de prizonierat păstrează disperarea de la Turtucaia, însă pe parcurs apar crâmpeie de lumină și culoare. Atât timp cât vrea să trăiască, omul se poate adapta unor situații îngrozitoare. Uneori, reușește chiar să glumească. Fire mucalită, George Topârceanu redă cu măiestrie și teribilul, și ridicolul, și umanul situațiilor. Descoperim – în istoriile sale – amuzante confruntări pe probleme lingvistice, așa-zise incompatibilități naționale, traiul alături de prizonieri străini, prietenii pe fugă, mici gesturi de omenie (ce atârnă greu în balanța unei vieți nesigure) și inventivitatea celui aflat la limită. În lungul și istovitorul drum din Cadrilater spre Macedonia, precum și în lagărul din munții Pirin, prizonierii trec de la regulile de armată la cele de captivitate, iar cel care se adaptează supraviețuiește. Improvizația poate ucide ori salva, iar oamenii încearcă să prindă orice șansă. Astfel, prizonierii care nu au acces la apă descoperă că pot ajunge la pepeni dacă se prefac morți, dar că nu pot rămâne în urmă atunci când suferă cu adevărat. Că trebuie să fure ca să nu moară de foame, dar că jefuiesc oameni nu cu mult mai bogați decât ei. Că sunt situații în care minciuna și disimularea ajută, ori că scopul este ziua de azi – care te duce spre cea de mâine.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Stalin. Unul dintre marii monștri ai istoriei”, de Paul Johnson
-”Foamea”, de Knut Hamsun
–”Blândețea nopții”, de F. Scott Fitzgerald
-”Jocul Ripper”, de Isabel Allende
–”Omul căzător”, de Don DeLillo
-”Confessions of an Irish Rebel”, de Brendan Behan
–10 cărți (de la 10 edituri) pe care le voi cumpăra la Bookfest 2015
–Avanpremieră editorială: ”Constelația fenomenelor vitale”, de Anthony Marra
