Ioan Toderita isi incepe astfel recenzia sa de pe ScrieLiber.ro la Jocul mirarilor al Luciei Patrascu: ‘Carte scrisă pe o ,,revelație a unei trăiri tainice”. Iconic-biografică. Din sursă-materie psihică, reprodusă figurativ. Între realitate și ficțiune neexistând bariere. Fractalitatea temelor-întâmplare legându-se într-un fluid ,,sentimentalism înduioșător”, într-un ,,bocet al amintirii omului iubit”. Din care lacrima cuvântului scris își hrănește taumaturgia reînvierii ,,timpului pierdut”.’
Patricial Lidia publica la Serial Readers un interviu cu Luca Dinulescu, ‘omul din spatele volumului Prostituția României’: ‘PL:Prostituția României este un volum interesant pentru piața românescă de carte. Un fel de Mein Kampf autohton. Cum a fost văzut el de critici, de cititori? Care a fost impactul cărții asupra publicului? LD: M-a sunat într-o zi Nicu Alifantis ca să-mi spună că tocmai a terminat-o și i-a plăcut. Sau poate a fost doar politicos, nu știu. Și, desigur, alte reacții similare în special din partea apropiaților, pentru că Prostituția României este o carte foarte personală, în care am avut aroganța de a scrie în special chestii care mi s-au întâmplat mie și cu care publicul larg poate nu empatizează. În ce privește critica, ea a fost predominant pozitivă, cu amendamentul că trebuie să fii într-o anumită stare ca să acorzi atenție acestui gen de proză, pentru că nu scriu despre ghiocei și norișori care zburdă pe cerul senin, tot așa cum nu scriu nici despre oameni care au revelații ca urmare a drogurilor. Există și această literatură și are publicul ei, o văd zilnic pe Facebook, doar că pe mine nu mă interesează, motiv pentru care va dura o vreme până să intru în conștiința largă a publicului. Dar se va întâmpla, chiar și cu o literatură atât de puțin comercială ca a mea. Cât despre ideea că este un Mein Kampf, da, poate. Există într-adevăr o anumită intransigență care transpare din paginile cărții, ceva care e în acord cu personalitatea mea, dar pe de altă parte cred că am suficient umor încât să nu scriu ceva gen Mein Kampf. Nu cred în genul ăla de demență, tot așa cum nu cred, de fapt, în demență în general.’
Adelina Sorescu scrie la SemneBune despre romanul lui Claudiu Soare ‘Periculoasa blandete a vietii’: ‘În Periculoasa blândețe a vieții mocnește și, ca un dangăt de clopot, se dezlănțuie spiritul revoluționar. Romanul scris de Claudiu Soare este încă o experiență livrescă propusă de editura frACTalia în acest an. În cele trei capitole, Un câine pe apa sâmbetei, Mieii cu flori de liliac în dinți, Sfânta Varvara în libertate, autorul (re)scrie o filă din istoria românilor : revoluția din ’89 și primii ani ai post-comunismului. Dinamica evenimentelor sociale antrenează una dintre cele mai expansive forțe: studențimea. De fapt, imaginea studentului de la Litere se generalizează, capătă un sens în tumultul revoluționar.’
(Dan)
Nu sunt un fan al lui Paulo Coelho, așa cum nici Andrei Crăciun nu pare să (mai) fie. Cu toate acestea, a scris despre cea mai recentă apariție, Spioana, pe ZiarulMetropolis.ro: ”Deși e cum e, tot cred că „Spioana” merită citită, chiar și cu riscul de a le aduce editorilor bani într-un mod atât de ieftin. Pentru că domnul Coelho are măcar nas în alegerea subiectelor. Iar viața lui Mata Hari îmi era absolut necunoscută. E o carte scrisă prost, dar tot afli câte ceva și de aici. Să fim rezonabili. Firește, întreaga idee pe care se sprijină volumul e strict comercială – Mata Hari a fost o victimă fiindcă singurul ei păcat e că a fost liberă. Nu e chiar așa. Nu era o femeie liberă, dintr-un înalt al idealului, era o curvă îmbătrânită în rele, și uite că nici n-a conspirat tot universul să duminicească ea pe banii neisprăviților de amanți. Totuși, e bună punerea în context – Primul Război Mondial, care sfârșește brutal acea Belle Epoque a desfrânării. Cu alte cuvinte, subiectul merita un alt scriitor. Dar fiindcă nu există, e bun și Coelho, de ce să nu fie? E un caz clasic în care vă puteți îngădui să meargă și așa.”
(Jovi)
Contributori: Dan, Jovi.
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Muzici și faze”, de Ovidiu Verdeș
-”Regina deșertului. O femeie în Arabia”, de Georgina Howell
-”Metafizica tuburilor”, de Amelie Nothomb
-”Lovituri de geniu. Federer, Nadal și cel mai mare meci din istoria tenisului”, de L. Jon Wertheim
–Merita Bob Dylan Premiul Nobel pentru Literatură? – anchetă literară
–Fragment din romanul ”Năluca”, de Octavian Soviany
–Fragment în avanpremieră: ”Dezvăluirile lui Snowden. Povestea neștiută a celui mai căutat om din lume”, de Luke Harding
1 comment
Mulțumim pentru menționare! 😀