Adriana Babeti publica pe ‘LaPunkt’ o nota despre volumul Roxanei Rogobete ‘Literatura migranta in spatiul de limba germana’ aparuta in colectia ‘Biblioteca de Cercetare’ de la West University Publishing: ‘Din paginile cărţii se conturează un autentic „portret de grup”, în care stau alături scriitori extrem de diferiţi atât din punctul de vedere al apartenenţei etno-lingvistice (cu întreg cortegiul de consecinţe culturale), cât şi din cel al poziţionării faţă de limba şi literatura germană. Sunt, însă, cu toţii, autori care au învăţat limba germană ca limbă străină şi care au optat liber pentru exprimarea creativităţii proprii în germană.’
Am participat si eu la ICR Tel Aviv la lansarea noii editii a cartii Hagada de Pesah publicata de editura HaSefer. Scrie despre ea la ‘Baabel’ si Lucian-Zeev Herscovici: ‘Este o ediție de lux a ”Hagadei de Pesah”, însoțită de o nouă traducere în limba română, precum și de ”Legi de cult, comentarii și tradiții”, de ilustrații bogate. Editorii și autorii comentariilor și explicațiilor sunt Marele Rabin Menahem Hacohen (israelian, scriitor ebraic, fost membru în Knesset, fost Mare Rabin al obștei evreiești din România) și scriitorul Baruch Tercatin , originar din România, cunoscut ca popularizator al iudaismului în limba română. Cartea este însoțită de prefețe și introduceri de dr. Aurel Vainer, prof. univ. Carol Iancu, prof. univ. Andrei Marga, acad. Răzvan Theodorescu, precum și ale autorilor editori. Textul ”Hagadei”, în limba ebraică, este însoțit de transliterarea textului ebraic cu litere latine în conformitate cu grafia românească și de traducerea în limba română făcută de Baruch Tercatin (coordonatorul ediției) împreună cu dr. Diana Medan.’
Anastasia Fuioaga scrie la ‘Alecart’ despre volumul de debut al poetei Ioana Vintila, ‘Pasari in furtuna de nisip’, aparut la Editura Max Blecher: ‘Păsări în furtuna de nisip îmi va rămâne întipărit în minte ca un volum al căutărilor interioare și exterioare, al unei neputințe care se modifică și se distorsionează perpetuu, al unei încercări de integrare a individualului în colectiv fără a pierde aspectele fundamentale ce îl compun. În fapt, elementele ce țin de latura exterioară și cele ce aparțin celei interioare se întrepătrund și se determină reciproc, orice lucru sau fapt devine ceva afectiv, care se cere asumat interior. De multe ori aceste frânturi afective nu își găsesc locul, se ciocnesc, sunt aspre sau tăioase, însă ceea ce le unește este nevoia de a fi modelate și încadrate într-o imagine de ansamblu care să fie mai cuprinzătoare decât noi înșine, căci, în ultimă instanță, avem nevoie să plasăm ceea ce nu înțelegem într-o ordine care să dea sens.’
Sever Gulea scrie la ‘Libris Blog’ despre ‘Djamilia’ lui Cinghiz Aitmatov aparuta in traducere la Editura All: ‘E greu să găsești o poveste de dimensiuni mici care să nu fie nici superficială, nici sentimentală, care să fie convingătoare și subtilă în același timp, să păstreze un echilibru în compoziție, personaje și atmosferă. Djamila lui Cinghiz Aitmatov este o asemenea pasăre rară, pe care o admiri cu plăcere și la peste 60 de ani de la apariție.’
Cartea saptamanii la ‘literomania’ este „Stanţe. Cuvîntul şi fantasma în cultura occidentală” de Giogio Agamben, aparuta la Editura Humanitas. Scrie despre ea Radu Popescu: ‘În siajul unor autori ca Frances Yates sau D.P. Walker, Giorgio Agamben are curajul să reconsidere o întreagă tradiţie culturală – în speță, pe cea a trubadurilor, a stilnoviştilor – printr-o abordare minuţioasă a contextului (istoric, spiritual, religios, social etc.) în care aceasta s-a format şi s-a manifestat – un exerciţiu, s-o recunoaștem, destul de riscant. Textul de pornire al „Stanțelor” agambeniene este „Roman de la Rose/Romanul trandafirului” de Guillaume de Lorris şi Jean de Meung, unde, într-o digresiune de câteva sute de versuri, apare şi povestea lui Pygmalion, sculptorul care se îndrăgosteşte de propria sa creaţie – o statuie. Iubirea lui Pygmalion pentru femeia din piatră, o iubire „bolnăvicioasă“ şi „perversă“, este comparată, în „Roman de la Rose”, cu cea a lui Narcis, care, după cum bine se ştie, s-a îndrăgostit de propriul său chip oglindit în apă. Ambele personaje sunt, de fapt, îndrăgostite de o ymage, de o imagine, de o fantasmă.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Ceva în apă”, de Catherine Steadman
-”Cronica vieții mele”, de Bob Dylan
-”M-aș omorî pentru tine și alte povestiri pierdute”, de F. Scott Fitzgerald
-”La început a fost sfârșitul. Dictatura roșie la București”, de Adriana Georgescu
–”Nimicul”, de Hanif Kureishi
–Fragment în avanpremieră: ”Mica mea inimă de om singuratic”, de Vlad Drăgoi
