Radu-Ilarion Munteanu (rim) scrie pe blogul sau despre antologia ‘1918. Ce-ar fi fost dacă…? – istorii contrafactuale‘ intocmita de Horia Garbea si publicata de editura Neuma. Tema este incitanta: ‘Cu un an în urmă, când se solicitase participarea, fusese lansată ideea: ce-ar fi fost dacă n-ar fi fost Marea Unire? O idee originală şi chiar curajoasă. Antifestivistă. Antologia a fost lansată în ultimele zile ale anului centenar. Cum au răspuns prozatorii invitaţi?’
Adriana Gionea de la PostModern scrie despre romanul ‘Sfârşitul lui Eddy Bellegueule’ de Edouard Louis aparut in colectia ‘Clasici Contemporani’ a editurii Litera: ‘Sfârşitul lui Eddy Bellegueule este un roman al devenirii pe care abia îl mai poţi lăsa din mână, în ciuda anumitor pasaje care testează rezistenţa unui cititor empatic şi revoltat în faţa nedreptăţii propagate prin discriminare. Îl citeşti obsesiv, când alert, când lent, pentru a medita asupra miturilor despre o masculinitate represivă, explorată aşa cum o poate face doar un băiat cu minte sofisticată şi o teribilă conştiinţă de sine, aflat la graniţa dintre copilărie şi adolescenţă.’
Miron Ghiu scrie la blogul Carturesti despre ‘Tatuatorul de la Auschwitz’ aparuta in colectia ‘Raftul Denisei’ a editurii Humanitas Fiction: ‘Deși în esență este unul “de dragoste”, romanul poate fi privit și ca o lecție de umanitate, credință și încredere în celălalt, mai ales în locul în care te-ai aștepta cel mai puțin să se manifeste: un lagăr de concentrare nazist. Chiar și aici, într-un spațiu al terorii, se pot culege trifoi cu patru foi și viața își găsește diverse subterfugii ca să poată rezista, în timp ce dragostea înflorește timid. Neexistând monedă, la Auschwitz trocul e la ordinea zilei: se dă la schimb orice pe orice, fie pâine, cârnați, rubine, penicilină sau ciocolată.’
Tot in perioada Holocaustului se petrece actiunea romanului ‘Un anume domn Piekielny’ al lui François-Henri Désérable, aparut in aceeasi colectie si despre care scrie Andrea Ghita la Baabel: ‘romanul-investigaţie scris de François-Henri Désérable, merge pe urmele puţinelor mărturii arhitectonice, scrise şi povestite care se mai păstrează despre evreimea din Vilna, care în anii interbelici număra peste 60.000 de suflete. Tânărul scriitor francez reconstituie cele petrecute în timpul Holocaustului, când evreii din Vilna au fost mai întâi ucişi prin împuşcare, iar cei rămaşi închişi în cele două ghetouri din oraş unde mulţi au murit de inaniţie şi de boală. Restul au fost deportaţi, găsindu-şi sfârşitul în lagărele de exterminare. Domnul Piekielny, „şoarecul trist” îmbrăcat în redingota ponosită putea să fi pierit în oricare din aceste moduri sau, cine ştie, să se fi numărat printre foarte puţinii supravieţuitori. Reconstituirea existenţei sale – precum şi a evreimii din Vilna – se dovedeşte anevoioasă şi pentru că, după război, regimul comunist a şters cea mai mare parte a vestigiilor care mărturiseau existenţa evreilor din Vilna, oraş supranumit şi Ierusalimul Lituaniei.’
Mihaela Nicolae scrie la BookHub despre volumul de corespondenta al lui Cehov aparut la editura Polirom: ‘Corespondența lui A.P. Cehov îți permite să privești în interiorul unei lumi care are nebunia ei, așa este. În același timp, scrisorile acestea, încă atât de vii, îți creează perfect impresia că autorul urcă pe scenă, alături de actori, într-o piesă de atmosferă, care te poartă lin, ca un vapor pe Volga.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Viața secretă a marilor artiști. Tot ce nu ți-au spus niciodată profesorii despre marii pictori și sculptori”, de Elizabeth Lunday
–”Cu titlu provizoriu”, de Maia Levantini
–”Lăptarul de la miezul nopții”, de Andrei Kurkov
–”Tot spațiul dintre gândurile mele”, de Bogdan Răileanu
–”Dinții ascuțiți ai binelui”, de Bogdan Răileanu
–Fragment: ”Freud Museum”, de Ioana Scoruș
–Lansare de carte ”Nimicul”, de Hanif Kureishi
–Fragment: ”Apocalipsis”, de Adrian G. Romila
