O scriitoare și ceva: No, thank you, de Alexandra Niculescu și alter.ego., de Ana Mănescu

”No, thank you”, de Alexandra Niculescu

Editura Herg Benet, București, 2014, 288 p.

Volumul de proze scurte No, thank you arată interesul autoarei pentru problemele psihologice din interiorul familiilor, studiind lipsa de comunicare în cele mai diverse ipostaze: familii destrămate, copii la voia întâmplării – o incapacitate de a comunica afectiv, ce se vede și în familiile de artiști, precum în dilemele artistice dintre frați (Jinduirile ceții): „Ce logică există în faptul că atâția ani am crezut c-o să reușesc, că eu o să fiu scriitorul, înțelegi, pictore? Și deodată apre Noya cu nu știu ce rahat de poezii, nu știu ce mare premiu și acum e peste tot în lume cu rahatul ei de poezii după ea și nici nu-și mai pierde timpul să-mi vorbească”; numele simetrice ale fraților, Yoan (el) & Noya (ea) confirmă interesul autoarei pentru teme, nu pentru portrete sau personaje.

Astfel, nu lipsește utopia sau proza de tip SF; pe un scenariu de tip video game, Colacul de salvare arată cum oamenii salvați de la inundații sunt plasați în alte orașe și consemnați noaptea într-o singură cămăruță, unde trebuie să povestească, „ca să (se) știe (…) cam ce i-a plăcut lui să facă în ziua respectivă”. Apropiată este și Dincolo de gard, o poveste despre sărăcie și opulență, separte de un gard pe o plajă, în arealul unui hotel all inclusive, iar No, thank you, povestirea care dă și titlul volumului, ne aduce în realitatea cotidiană, cu o tristă poveste despre un vânzător ambulant în sezonul estival: toți cerceii pe care îi cumpăra o fată de la el – singura cumpărătoare – îi găsește într-o zi într-o pungă la tomberon.

Cu o atmosferă cosmopolită (deși decorul menționează uneori numele Bucureștiului), Alexandra Niculescu inclină adesea spre o melodramatizare specifică serialelor de tip telenovelă; în orășelele care trăiesc din turism, în lumea autoarei se simte compasiunea pentru cei care slujesc în această industrie, pentru piccolo sau menajeră, pentru vânzătorul ambulant sau pentru figuri ale străzii, de tipul „hoțului de apă”. Poate fi și un public al acestei literaturi.

Puteți cumpăra cartea: Editura Herg Benet/Libris.ro/Elefant.ro/E-book.

”alter.ego.”, de Ana Mănescu

Editura Herg Benet, București, 2014, 214 p.

Un roman despre maturizare, în care protagonista, Sonnja / Sonia, arde o serie de etape, de la 17 la 20 de ani, trecând prin iluzii și deziluzii; coeranța romanului e asigurată de cultura pop pe care se sprijină textul, mixată cu ceva elemente autohtone. Astfel, capitolele au mottouri sau inserturi din versuri rock (în engleză, în principal), cu note de subsol, din The Muse, Pink Floyd, Placebo, dar și din autori precum Henry Miller (Tropicul Cancerului, citat tot în engleză), Nichita Stănescu, Cioran. În subsidiar, multe alte trupe de rock alternativ sau british pop, aproape de fiecare dată menționând muzica ce curge în fundal; nu lipsesc astfel versuri de Adrian Păunescu puse pe o muzică de câte un folkist; pepiniera culturală este completată cu: Bachelard, Orson Scott Card, Whitman, iar la atmosfera pop mai contribuie și câte o trimitere la Fight club.

În mixul acesta de Adrian Păunescu & Muse & Cia, Sonia își descoperă o Sonnja deci (sau invers!), o altă voce, care vrea să existe, să trăiască autentic; într-un areal circumscris în București, între Cișmigiu (liceul „Lazăr”) și Romană (liceul „Virgil Madgearu”), Sonnja, de la „Lazăr” (ce se caracterizează „oarecum hedonistă”), cu prietenele Thèa, Rin & Petra trec și petrec prin emoții, săptămâni de Vamă, cluburi bucureștene și tequilla. Există astfel jointuri, tripuri din care nu lipsesc coridoare SF & F, Sf. Valentin, ceea ce se numește la un moment dat viață, senzații amplificate de cele câteva puștoaice de a 12-a care își vorbesc cu „femeie”, dețin o ceainărie-bar și deschid astfel ochii asupra lumii; văd mai întâi dragostea, el purtând un nume misterios: K. sau V., trag concluzii, scriu sau notează, analizează și visează un vis al upper-middle class ce are nevoie de legitimare, de confirmare, ca și cum ar fi singurul vis posibil în singura sau măcar cea mai frumoasă dintre lumile posibile.

Puteți cumpăra cartea: Editura Herg Benet/Elefant.ro/E-book.