„Nu sunt la birou!”, de Charlie Warzel și Anne Helen Petersen
Editura Paralela 45, Pitești, 2023
Traducere: Dan Bălănescu
Pandemia COVID-19 a transformat fundamental modul în care mulți oameni lucrează, generând cu o tranziție masivă către munca la distanță, aceasta fiind determinată în mare măsură de necesitatea de a aplica măsuri de distanțare socială pentru a limita răspândirea virusului. Multe companii au ezitat la început să adopte munca la distanță, dar au fost nevoite să o implementeze rapid pentru a asigura continuitatea activității. Trecerea bruscă la acest mod de lucru a evidențiat importanța existenței unei infrastructuri tehnologice solide. Companiile au fost nevoite să investească în instrumente și platforme pentru colaborare virtuală, comunicare, gestionarea proiectelor și accesul de la distanță.
Munca remote a estompat granițele dintre viața profesională și cea personală pentru multe persoane. În lipsa unei separări fizice între birou și casă, pentru mulți a fost dificil să stabilească limite și să mențină un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată, iar impactul muncii la distanță asupra productivității a variat în funcție de indivizi și tipul de activitate. Timpul redus de deplasare și mai puține distrageri au reprezentat veritabile avantaje, dar provocările legate de izolare, lipsa de supraveghere și dificultăți în colaborarea cu colegii au generat probleme greu de gestionat.
În ceea ce privește accesul la resurse și oportunități, în special pentru cei care nu au acces sigur și permanent la internet sau nu dispun de un mediu de lucru adecvat la domiciliu, a creat diferențe mari între angajați și a generat preocupări legate de incluziune, deoarece munca la distanță putea dezavantaja anumite grupuri, cum ar fi persoanele care se ocupă de bătrâni sau persoanele cu handicap. Cu toate acestea, au existat voci care au prezis că modelele de muncă la distanță și hibride vor deveni mai răspândite chiar și după ce pandemia se va diminua ceea ce de altfel s-a și întâmplat. Companiile își reevaluează continuu politicile și iau în considerare aranjamente de lucru flexibile pentru a se adapta la schimbarea preferințelor angajaților și pentru a optimiza operațiunile de afaceri.
Realitatea este totuși ceva mai complicată și s-a constatat că în acest experiment pe care l-am trăit cu toții în pandemie că locul de muncă centralizat și-a modificat substanțial structura. Am fost nevoiți să ne confruntăm cu neplăceri, disfuncții, nedreptăți, avantaje, inconveniente și am tras după noi rămășițe ale atmosferei din instituțiile și spațiile în care ne lucrasem până nu demult. În cea mai mare parte a cărții autorii susțin că cei care prosperă la birou sunt aproape întotdeauna acei oameni care au acumulat sau au fost crescuți cu numeroase privilegii identitare în afara lui. Munca la domiciliu poate fi un semnificativ act de control și de rezistență, dar nu este un panaceu universal. Dinamica muncii la birou poate fi ușor transferată și în universul muncii de la distanță.

Pe măsură ce organizațiile continuă să se adapteze la această nouă realitate, este esențial să răspundă nevoilor în evoluție ale angajaților și să valorifice tehnologia pentru a promova colaborarea, productivitatea și bunăstarea în mediile de lucru virtuale. Un control sau o supraveghere rigidă nu este deloc o soluție, miza ar trebui să fie susținerea creativității și a eficienței, stabilirea unor targeturi și deadline-uri, nu un număr fix de ore de lucru, în domeniile în care este posibil. Totuși, cultura productivității nu lasă mult loc pentru creativitate, nu include un management sau un mentorat cu semnificație profundă. Cultura productivității se rezumă la desfășurarea până la capăt a unei activități oarecare. Presupune să îndeplinești sarcini, să delege responsabilitățile și să emană aură de eficiență. Acest lucru pare să aibă sens într-un mod ciudat, semnul cel mai clar al devotamentului lucrătorului intelectual față de job, se vede în prezență și în corespondență. Am ajuns să devenim tot timpul disponibili și conectați. Inclusiv până târziu în noapte. Inclusiv în weekend și toate acestea sunt modalități de a dovedi că lucrăm în afara programului. Noaptea mintea noastră o ia razna preocupată de tot ce ar putea face să fim mai eficienți la job sau despre modul în care am putea să îi schimbăm opinia șefului despre noi. Totuși, odată ce granițele dintre viața privată și cea profesională dispar ele sunt incredibil de greu de reclădit și există motive suficiente pentru care unele persoane aleg să se separe total. Contactul cu persoanele de la locul de muncă cu cel personal avem nevoie de aceste parapete.
Există o schimbare de paradigmă majoră în modul în care multe companii au ales să își gestioneze resursele umane și să își managerieze afacerile. În loc să se concentreze exclusiv pe creștere rapidă și profituri imediate, ele adoptă o abordare pe termen mediu și lung, în perspectivă extinsă, concentrându-se pe strategii de lungă durată care pun accentul pe încrederea și angajamentul angajaților, diversitatea și incluziunea, inovația și sustenabilitatea. Iată câteva aspecte cheie care contribuie, în viziunea celor doi autori, Charlie Warzel și Anne Helen Petersen, la crearea unei industrii sănătoase și flexibile:
Angajamentul și încrederea angajaților: Companiile care acordă libertate și autonomie angajaților lor le permit acestora să se simtă implicați și valorizați. Prin oferirea de flexibilitate în programul de lucru și promovarea unei culturi organizaționale bazate pe încredere și respect reciproc, aceste companii încurajează angajații să își aducă contribuția la succesul organizației.

Diversitate și incluziune: O industrie sănătoasă și flexibilă recunoaște valoarea diversității și promovează un mediu în care fiecare angajat se simte acceptat și apreciat pentru contribuția sa unică. Aceste companii investesc în programe de diversitate și incluziune, eliminând barierele și pârghiile puterii care ar putea împiedica anumite grupuri să prospere în cadrul organizației.
Inovație și tehnologie: Pentru a rămâne competitive, companiile trebuie să adopte în mod constant noi tehnologii și să încurajeze inovația în toate aspectele afacerii lor. Prin implementarea unor modele de cultură organizațională orientate spre inovație și schimbare, aceste companii pot să rămână în fruntea pieței și să răspundă rapid la schimbările din mediul de afaceri.
Echilibru între muncă și viață personală: Înțelegerea și promovarea echilibrului între muncă și viața personală sunt cruciale pentru sănătatea și fericirea angajaților. Companiile care încurajează angajații să își prioritizeze sănătatea, relațiile și pasiunile personale creează un mediu de lucru mai armonios și productiv.
Îngrijirea și sprijinul pentru angajați: Companiile sănătoase și flexibile recunosc importanța sprijinului și îngrijirii pentru angajații lor. Prin oferirea de programe de wellness și beneficii care promovează bunăstarea fizică și mentală, aceste companii demonstrează angajamentul lor față de angajați și îi încurajează să își atingă potențialul maxim.
În final, o industrie sănătoasă și flexibilă este una care își tratează angajații ca pe cea mai valoroasă resursă și investește în dezvoltarea lor personală și profesională. Prin crearea unui mediu de lucru echilibrat, pot prospera pe termen lung și pot contribui la bunăstarea angajaților și a societății în ansamblu. Am apreciat structura clară a cărții, care cuprinde patru capitole distincte și un aparat bibliografic generos. Această structură facilitează atât înțelegerea avantajelor și cât și a provocărilor lucrului la distanță, dar și înțelegerea culturii organizaționale contemporane. Capitolele au o bază teoretică solidă și exemple practice și asigură accesibilitatea și relevanța informațiilor pentru un public variat. De asemenea, notele finale adresate șefilor și angajaților, adaugă o valoare și lămuriri suplimentare, oferind sfaturi și recomandări personalizate. Aparatul bibliografic generos este, de asemenea, foarte util, deoarece oferă posibilitatea de a explora în profunzime subiectul și de a accesa surse suplimentare pentru a-și îmbogăți cunoștințele legate de munca la distanță sau cultura organizațională contemporană.
Puteți cumpăra cartea: Editura Paralela 45.
(Sursă fotografii: edituraparalela45.ro, utdmercury.com, sltrib.com, weworkremotely.com)
1 comment
Este important sa nu uitam ca munca la distanta este o solutie temporara pentru a face fata pandemiei si nu trebuie sa devina un nou standard de lucru neconditionat si nediscriminatoriu. In schimb, trebuie sa recunoastem ca starea de urgenta a propulsat aceasta schimbare rapida si sa continuam sa exploram modalitati de a o imbunatati si adapta la nevoile fiecarui individ si ale companiilor in sine. In final, rezulta ca nu sunt la birou, dar raman in acelasi timp conectat si dedicat in indeplinirea responsabilitatilor mele profesionale.